Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Luna decembrie aduce în România o serie de tradiții și obiceiuri specifice Crăciunului, menite să celebreze Nașterea lui Iisus Hristos. Printre acestea se numără colindatul, pregătirea mesei de Ajun și împodobirea bradului, dar și ritualuri regionale cu semnificații vechi păstrate cu grijă de populație, conform tradiției reluate de %source%.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este colindatul, când copiii și tinerii merg din casă în casă cântând colinde precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare”. Gazdele răsplătesc colindătorii cu mere, nuci, colaci, dulciuri și bani, simboluri ale ospitalității și belșugului.
Masa de Ajun este adesea ținută de post și cuprinde preparate tradiționale, precum sarmale de post, fasole, colivă sau plăcinte, fiind considerată a aduce noroc și sănătate în anul următor. De asemenea, în unele regiuni, pregătirea turtei numite și „scutecele Domnului” reprezintă o amintire a nașterii Mântuitorului, aceasta fiind presărată cu apă călduță și zahăr pisat cu nucă sau semințe de cânepă.
Deși mulți împodobesc bradul chiar cu o lună înainte, tradiția îl așază în centrul sărbătorii în seara de Ajun. Bradul se înveșmântează în globuri, beteală și lumini, iar un obicei aparte este agățarea unui săculeț cu boabe de fasole albă, simbol al purității sufletului. Curățenia casei joacă și ea un rol important, fiind percepută ca o pregătire spirituală pentru Crăciun, însă în unele zone măturaritul în Ajun este evitat pentru a nu aduce ghinion.
În diverse regiuni ale țării se păstrează obiceiuri specifice: în Bucovina, femeile ascund fusele sau pun o piatră în cuptor pentru a ține departe șerpii, iar în Maramureș se joacă „Jocul Moșilor” și se susține piesa populară „Viflaimul”. În Transilvania, satele de pe Târnave organizează „butea feciorilor”, iar în Banat sârbii ard trunchiul de stejar „badnajak” pentru bunăstare. În Oltenia și Dobrogea, colindele și costumele specifice, precum „Struțul”, aduc culoare sărbătorii.
În Maramureș, colindătorii parcurg ulițele cu „Steaua” sau „Capra”, fiind răsplătiți cu fructe, nuci și bani. Tradiții străvechi precum „Pițăratul” în județul Alba sau „Crăciunul fiarelor” în Apuseni adaugă diversitate sărbătorii. De exemplu, în Oltenia, familia practică „scormonitul în foc”, iar în Dobrogea, băieții alegorici „moșoi” poartă măști colorate pentru a alunga răul și a aduce un an prosper.
Veșnica pomenire este o expresie des întâlnită în tradiția religioasă, prin care credincioșii își exprimă dorința ca cei plecați dintre noi să găsească liniște și odihnă veșnică. Acest mesaj de comuniune spirituală este adesea rostit în cadrul slujbelor și comemorărilor, reflectând o credință profundă în viața de apoi, potrivit tradițiilor creștine.
În perioada sărbătorilor de iarnă, mesele mai bogate pot aduce și disconfort, însă Dr. Andreea Ștefănescu oferă sfaturi pentru a savura preparatele tradiționale fără probleme.
Gripa se extinde mai devreme decât de obicei în această iarnă în regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar o nouă tulpină dominantă A(H3N2) exercită o presiune crescută asupra sistemelor sanitare din mai multe țări, potrivit informațiilor transmise de agenția Xinhua și preluate de TVRInfo. Biroul Regional al OMS pentru Europa arată că sezonul gripal a început cu aproximativ patru săptămâni înainte față de sezoanele anterioare.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că în luna ianuarie va demara un referendum în cadrul corpului magistraților, cu o întrebare centrală legată de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Referendumul vizează opinia magistraților despre dacă CSM acționează în interesul public sau doar în interesul unui grup din sistemul judiciar, transmit surse oficiale.
