Europa de Vest a trecut prin cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată, cu temperaturi „extreme” care au afectat regiunea prin valuri de căldură consecutive, a transmis miercuri monitorul UE pentru climă, Copernicus. La nivel mondial, luna iunie a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată, continuând o serie de temperaturi ridicate în ultimii ani, pe măsură ce planeta se încălzeşte ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră ale omenirii. Precedentul cel mai cald iunie a fost în 2024, iar al doilea cel mai cald a fost în 2023, a declarat Copernicus Climate Change Service (C3S). Extremele sufocante au fost deosebit de pronunţate în Europa, care se încălzeşte de câteva ori mai rapid decât media globală. Milioane de oameni au fost expuşi unui stres termic ridicat în unele părţi ale continentului, în timp ce temperaturile medii zilnice în vestul Europei au urcat la niveluri rar întâlnite până acum - şi niciodată atât de devreme în vară. Mai multe ţări au înregistrat temperaturi de suprafaţă de peste 40 de grade Celsius, cu temperaturi de până la 46C în Spania şi Portugalia, a declarat serviciul Copernicus, potrivit AFP, preluată de News,ro. Samantha Burgess, responsabilul strategic pentru climă al monitorului UE, a declarat că impactul valurilor de căldură în Europa a fost „excepţional”, intensificat de temperaturile record la suprafaţa mării în vestul Mediteranei - care au atins un maxim zilnic fără precedent în iunie. „Într-o lume care se încălzeşte, este probabil ca valurile de căldură să devină mai frecvente, mai intense şi să afecteze mai mulţi oameni din Europa”, a spus ea. Cele două valuri de căldură - din 17 până în 22 iunie şi din nou din 30 iunie până în 2 iulie - au fost legate de cupolele de căldură care au reţinut aerul cald deasupra regiunilor afectate, prelungind vremea sufocantă şi înrăutăţind condiţiile de poluare şi incendii. Portugalia, Spania, Franţa, Italia şi o mare parte din Balcani au înregistrat unele dintre cele mai ridicate temperaturi „resimţite”, care măsoară impactul asupra corpului uman luând în considerare factori precum umiditatea. Temperaturile maxime resimţite la nord de Lisabona au atins 48C, cu aproximativ 7C peste medie şi asociate cu „stresul termic extrem”, a declarat Copernicus. Temperaturile de la suprafaţa mării în vestul Mediteranei au fost „excepţional de ridicate” în cursul lunii, cu aproximativ 5°C peste medie în unele zone, temperaturile atingând un nivel record de 27°C pe 30 iunie. Temperaturile ridicate ale apei au redus răcirea aerului pe timp de noapte de-a lungul coastelor, au contribuit la creşterea umidităţii şi au dăunat vieţii marine, a declarat Copernicus. O analiză AFP bazată pe datele Copernicus a arătat că 12 ţări şi aproximativ 790 de milioane de oameni din întreaga lume au înregistrat temperaturi record luna trecută. Căldura periculoasă a acoperit unele părţi ale Statelor Unite, în timp ce în China, 102 staţii meteorologice au înregistrat cea mai călduroasă zi de iunie din istorie, unele înregistrând temperaturi de peste 40 de grade Celsius, potrivit mass-media de stat. Luna iunie a fost marcată de o serie de fenomene meteorologice extreme în întreaga lume. Incendii de vegetaţie devastatoare au cuprins părţi din Canada şi sudul Europei, în timp ce inundaţii mortale au măturat zone din Africa de Sud, China şi Pakistan. Copernicus a declarat că a fost mai uscat decât media în unele părţi din vestul Europei, în timp ce condiţii deosebit de aride au fost observate în America de Nord, estul şi sudul Africii, Peninsula Arabică, unele părţi din centrul şi estul Asiei şi sudul Americii de Sud. Printre părţile lumii care au înregistrat condiţii mai umede decât media se numără sudul SUA, părţi ale Chinei şi sudul Braziliei. Încălzirea globală, determinată în mare parte de arderea combustibililor fosili, nu se referă doar la creşterea temperaturilor, ci şi la efectele în lanţ ale căldurii suplimentare asupra atmosferei şi mărilor. Aerul mai cald poate reţine mai mulţi vapori de apă, iar oceanele mai calde înseamnă o evaporare mai mare, ceea ce duce la ploi torenţiale şi furtuni mai intense. Setul de date Copernicus se bazează pe miliarde de măsurători efectuate de sateliţi, nave, avioane şi staţii meteorologice. Acestea au înregistrat o căldură extraordinară în ultimii doi ani. În timp ce acest lucru a fost parţial alimentat de condiţiile mai calde El Nino, temperaturile au rămas la niveluri record sau aproape de record chiar şi după ce acest fenomen a dispărut anul trecut. Copernicus a declarat că luna iunie a fost cu 1,3C peste temperaturile din era preindustrială - aproximativ nivelul actual estimat al încălzirii globale globale. Cu toate acestea, temperaturile extreme din ultimii ani au făcut ca iunie să fie una dintre cele doar trei luni din ultimele 24 care au scăzut sub 1,5°C. În cadrul acordului de la Paris privind clima, ţările au convenit să încerce să limiteze încălzirea globală pe termen lung la 1,5°C, dincolo de care schimbările climatice şi de mediu majore şi durabile devin mai probabile. Însă mulţi oameni de ştiinţă spun acum că va fi aproape imposibil să se menţină sub acest nivel, o depăşire fiind aşteptată în jurul anului 2030 sau mai devreme, lăsând lumea în faţa provocării fără precedent de a încerca să reducă încălzirea.