Update 5 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Premierul Ilie Bolojan a răspuns apelului protestatarilor „Bolojan, te sună România” din Piața Victoriei, afirmând că Guvernul intenționează să propună reforme legislative în domeniul Justiției până la sfârșitul lunii ianuarie 2026. El susține că reacțiile din societate sunt justificabile și rezultatul unei tensiuni acumulate, iar potrivit acestuia, schimbările vor putea fi realizate cu sprijinul coaliției de guvernare, conform declarațiilor publicate de %source%.
Premierul Ilie Bolojan a evidențiat că reacțiile publice la adresa Justiției reflectă o stare de îngrijorare reală în societatea românească și că multe studii sociologice indică un nivel scăzut de încredere în instituțiile statului, inclusiv în Justiție. El a subliniat că, după ieșirea României de sub monitorizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), responsabilitatea pentru buna funcționare a sistemului judiciar a revenit aproape în întregime conducerii interne a Justiției, reducând considerabil influența politică.
Bolojan a precizat că problemele actuale provin din modul în care Justiția a fost gestionată de-a lungul timpului și a afirmat că fiecare persoană care a ocupat funcții-cheie în administrație sau Justiție trebuie să-și asume responsabilitatea, proporțional cu mandatul și rolul avut. Prin această abordare, guvernul își propune să răspundă nemulțumirilor societății și să restabilească încrederea publică în instituții.
În răspuns la criticile privind funcționarea Justiției, Ilie Bolojan a anunțat constituirea unui grup de lucru care va aborda legislația în domeniu, în colaborare cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acest demers vizează elaborarea unor propuneri legislative care să fie realiste și să poată fi asumate fie de Guvern, fie de coaliția de guvernare, pentru a avea șanse mari de adoptare în Parlament.
Premierul a precizat că primele variante ale reformei sunt așteptate până la finalul lunii ianuarie 2026, după care ele vor fi supuse unei analize politice și legislative detaliate. Astfel, Guvernul își pregătește un răspuns concret la apelurile publice privind reforma Justiției și caută să reducă tensiunile din societate.
Ieri, Senatul a adoptat în calitate de for decizional proiectul de lege privind voluntariatul militar, care introduce un nou cadru legal pentru cetățenii care doresc să participe voluntar la serviciul militar pe timp de pace. Potrivit %source%, această inițiativă vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării.
România va limita în 2026 numărul angajaților străini din țările non-UE la 90.000, o decizie menită să ofere mai multe locuri de muncă românilor, notează Mediafax. Oficialii Ministerului Muncii consideră această măsură o soluție echilibrată, însă patronatele avertizează că astfel se va accentua deficitul de forță de muncă în sectoare precum construcțiile, hotelurile sau restaurantele.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE după ce România nu și-a îndeplinit obligația de a avea o rețea adecvată de senzori pentru monitorizarea calității aerului. Țara a fost avertizată de mai multe ori, însă continuă să furnizeze date incomplete și neconforme cu standardele Uniunii.
Ieri, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea AUR referitoare la legea care prevede măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, inclusiv creșterea taxelor locale. Astfel, pachetul II al reformei fiscale inițiate de Guvern rămâne constituțional și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
