Update 21 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Judecătoarea Raluca Moroșanu, cunoscută pentru criticile aduse conducerii Curții de Apel București privind atmosfera „toxică” din instituție, a fost recuzată dintr-un complet de judecată care analiza măsurile preventive într-un dosar de trafic de droguri, potrivit informațiilor publicate pe site-ul luju.ro.
Cererea de recuzare a fost depusă de avocatul inculpatului, Alexandru Turiga, care a invocat articolul 64 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală, menționând că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. Turiga a susținut că în interviul acordat portalului Recorder, judecătoarea Moroșanu arătase că „judecătorul nu poate avea sentimente umane precum empatia, compasiunea în raport de un inculpat”, ceea ce ar indica o prejudecată.
În interviul citat, Moroșanu spunea referitor la conducerea instanței: „Nu simt, știu! Ni se tot spune că trebuie să fim oameni […], să fim oameni, să înțelegem problemele inculpaților”. Ea sublinia că la Curtea de Apel București se cere judecătorilor să fie indulgenți cu cei acuzați, în special cei implicați în cazuri de evaziune fiscală, și îi critica pentru presiunile exercitate în sensul achitării prea ușoare a acestora.
Cererea de recuzare a fost analizată de judecătorii Bogdan Dari și Nicoleta Nolden, care nu au ajuns la o decizie comună. Astfel, în complet a fost inclusă și judecătoarea Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, care a avut votul decisiv în acceptarea recuzării Ralucăi Moroșanu.
Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry este una dintre judecătoarele menționate în documentarul Recorder „Justiție Capturată” pentru că ar fi închis un dosar important, cel al lui Marian Vanghelie, în ciuda probelor evidente. Această situație a ridicat semne de întrebare cu privire la criteriile și motivațiile deciziei de recuzare, bazată pe o interpretare contestată a declarațiilor judecătoarei Moroșanu.
Judecătorul Danileț a criticat dur decizia de recuzare, declarând că „soluția de azi cu privire la recuzarea Ralucăi Moroșanu este profund greșită”. El spune că acest fapt contravine drepturilor judecătorilor de a vorbi liber despre deficiențele sistemului judiciar, sancționându-i în schimb pentru aceste demersuri.
Ieri, Senatul a adoptat în calitate de for decizional proiectul de lege privind voluntariatul militar, care introduce un nou cadru legal pentru cetățenii care doresc să participe voluntar la serviciul militar pe timp de pace. Potrivit %source%, această inițiativă vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării.
România va limita în 2026 numărul angajaților străini din țările non-UE la 90.000, o decizie menită să ofere mai multe locuri de muncă românilor, notează Mediafax. Oficialii Ministerului Muncii consideră această măsură o soluție echilibrată, însă patronatele avertizează că astfel se va accentua deficitul de forță de muncă în sectoare precum construcțiile, hotelurile sau restaurantele.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE după ce România nu și-a îndeplinit obligația de a avea o rețea adecvată de senzori pentru monitorizarea calității aerului. Țara a fost avertizată de mai multe ori, însă continuă să furnizeze date incomplete și neconforme cu standardele Uniunii.
Ieri, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea AUR referitoare la legea care prevede măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, inclusiv creșterea taxelor locale. Astfel, pachetul II al reformei fiscale inițiate de Guvern rămâne constituțional și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
