Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică proiectul care prevede majorarea salariului minim brut pe țară de la 4.050 la 4.325 lei lunar, cu o creștere de 6,8%, începând cu 1 iulie 2026. Proiectul a fost prezentat în nota de fundamentare ce estimează efecte sociale pozitive, conform %source%.
Potrivit documentului, această creștere a salariului minim va stimula ocuparea forței de muncă, va consolida puterea de cumpărare a angajaților și va contribui la reducerea muncii la negru. Se estimează că beneficiarii direcți vor fi peste 1,7 milioane de salariați din întreaga țară.
Astfel, măsura vizează nu doar o sporire a veniturilor, ci și o îmbunătățire a condițiilor sociale ale angajaților, cu impact direct asupra nivelului de trai și asupra stabilității pieței muncii.
În nota de fundamentare se arată că această creștere va influența și alte aspecte legale și financiare, cum ar fi majorarea contribuțiilor pentru persoanele cu handicap neîncadrate în câmpul muncii. De asemenea, va conduce la creșterea punctului de amendă aplicabil șoferilor.
Astfel, modificările propuse nu se limitează doar la salariile acoperite de acest prag, ci au un caracter complex, afectând diverse domenii sociale și fiscale începând cu jumătatea anului 2026.
Ieri, Senatul a adoptat în calitate de for decizional proiectul de lege privind voluntariatul militar, care introduce un nou cadru legal pentru cetățenii care doresc să participe voluntar la serviciul militar pe timp de pace. Potrivit %source%, această inițiativă vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării.
România va limita în 2026 numărul angajaților străini din țările non-UE la 90.000, o decizie menită să ofere mai multe locuri de muncă românilor, notează Mediafax. Oficialii Ministerului Muncii consideră această măsură o soluție echilibrată, însă patronatele avertizează că astfel se va accentua deficitul de forță de muncă în sectoare precum construcțiile, hotelurile sau restaurantele.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE după ce România nu și-a îndeplinit obligația de a avea o rețea adecvată de senzori pentru monitorizarea calității aerului. Țara a fost avertizată de mai multe ori, însă continuă să furnizeze date incomplete și neconforme cu standardele Uniunii.
Ieri, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea AUR referitoare la legea care prevede măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, inclusiv creșterea taxelor locale. Astfel, pachetul II al reformei fiscale inițiate de Guvern rămâne constituțional și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
