Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Mai mulți parlamentari au inițiat o modificare legislativă ca răspuns la tragediile petrecute în 2025 în localități precum Rahova, Buftea, Chitila și Bistrița. Ei au fost motivați de lipsa unei implicări reale a autorităților în sprijinirea victimelor, considerând că intervenția legislativă este o obligație morală și instituțională.
Modificarea legii a fost realizată într-un termen considerat rezonabil, reflectând un demers atent și organizat. Cu toate acestea, colectarea semnăturilor necesare pentru susținerea proiectului a fost un proces mai amplu, implicând efort și perseverență din partea inițiatorilor.
Demersul a avut rezultate notabile, reușind să obțină sprijinul a peste 100 de parlamentari provenind din toate partidele politice majore. Această largă susținere indică un consens important în privința necesității schimbărilor propuse.
Evenimentele tragice din anul 2025 din localitățile Rahova, Buftea, Chitila și Bistrița au evidențiat neajunsurile în sprijinul acordat victimelor. Acest context a impulsionat intervenția legislativă, considerată o obligație atât morală, cât și instituțională de către inițiatori.
Inițiatorii au afirmat: „Având în vedere tragediile din acest an din Rahova, Buftea, Chitila, dar și din Bistrița –, precum și lipsa unei implicări reale a autorităților în sprijinirea victimelor, am considerat că avem o obligație morală și instituțională de a interveni legislativ.” Această declarație subliniază motivația din spatele proiectului.
Ieri, Senatul a adoptat în calitate de for decizional proiectul de lege privind voluntariatul militar, care introduce un nou cadru legal pentru cetățenii care doresc să participe voluntar la serviciul militar pe timp de pace. Potrivit %source%, această inițiativă vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării.
România va limita în 2026 numărul angajaților străini din țările non-UE la 90.000, o decizie menită să ofere mai multe locuri de muncă românilor, notează Mediafax. Oficialii Ministerului Muncii consideră această măsură o soluție echilibrată, însă patronatele avertizează că astfel se va accentua deficitul de forță de muncă în sectoare precum construcțiile, hotelurile sau restaurantele.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE după ce România nu și-a îndeplinit obligația de a avea o rețea adecvată de senzori pentru monitorizarea calității aerului. Țara a fost avertizată de mai multe ori, însă continuă să furnizeze date incomplete și neconforme cu standardele Uniunii.
Ieri, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea AUR referitoare la legea care prevede măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, inclusiv creșterea taxelor locale. Astfel, pachetul II al reformei fiscale inițiate de Guvern rămâne constituțional și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
