Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Fostul secretar de stat în Ministerul Justiției a subliniat, într-o postare pe Facebook, că justiția nu se face în stradă, iar mesajele străzii trebuie tratate cu seriozitate în cadrul legal și constituțional de către reprezentanții aleși ai cetățenilor. Ea clarifică că niciun partid politic nu are dreptul să confişte vocea cetățenilor și să-și impună interesele proprii, ceea ce ar reprezenta un act de cinism, nu de civism, conform declarațiilor publicate de %source%.
Fostul secretar de stat amintește că România deține un cadru legislativ în domeniul justiției compatibil cu standardele Uniunii Europene privind independența sistemului judiciar. Aceasta conform %source%, care precizează că obiectivul de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) s-a realizat, ceea ce a dus la adoptarea unui pachet legislativ considerat de Comisia Europeană și Comisia de la Veneția drept un progres semnificativ în lupta împotriva corupției.
În urma acestor reforme, monitorizarea prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost ridicată, ceea ce a facilitat integrarea României în spațiul Schengen, considerată una dintre cele mai importante realizări recente ale țării în context european. Aceste progrese au fost recunoscute și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat că munca poate continua în cadrul mecanismului standard privind statul de drept, în egală măsură pentru toate statele membre ale UE.
Accentuând responsabilitatea fiecărui actor din sistemul judiciar, fostul oficial subliniază că autonomia acestora în folosirea instrumentelor legale este esențială și că nu este corect să se generalizeze problemele izolate ale unor magistrați la întregul sistem. Peste 90% dintre magistrați respectă cu strictețe jurământul profesional, exercitându-și atribuțiile conform legii. În ciuda unor dezacorduri punctuale, mecanismele instituționale existente permit reglarea acestor situații, iar cadrul legal poate fi îmbunătățit pe baza dialogului interinstituțional.
Primarul Nicușor Dan a fost primul care a inițiat un dialog direct cu magistrații pentru a înțelege nevoile reale ale sistemului, evidențiind importanța colaborării în identificarea soluțiilor. Ulterior, Parlamentul are responsabilitatea de a ajusta cadrul legal în acord cu acele nevoi exprimate în mod legitim, pentru a sprijini binele public și a asigura o justiție funcțională și echitabilă.
Ieri, Senatul a adoptat în calitate de for decizional proiectul de lege privind voluntariatul militar, care introduce un nou cadru legal pentru cetățenii care doresc să participe voluntar la serviciul militar pe timp de pace. Potrivit %source%, această inițiativă vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării.
România va limita în 2026 numărul angajaților străini din țările non-UE la 90.000, o decizie menită să ofere mai multe locuri de muncă românilor, notează Mediafax. Oficialii Ministerului Muncii consideră această măsură o soluție echilibrată, însă patronatele avertizează că astfel se va accentua deficitul de forță de muncă în sectoare precum construcțiile, hotelurile sau restaurantele.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE după ce România nu și-a îndeplinit obligația de a avea o rețea adecvată de senzori pentru monitorizarea calității aerului. Țara a fost avertizată de mai multe ori, însă continuă să furnizeze date incomplete și neconforme cu standardele Uniunii.
Ieri, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea AUR referitoare la legea care prevede măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, inclusiv creșterea taxelor locale. Astfel, pachetul II al reformei fiscale inițiate de Guvern rămâne constituțional și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
