Update 6 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Uniunea Europeană a decis să acorde un credit rapid de 90 de miliarde de euro pentru susținerea Ucrainei, ca soluție de compromis în absența unui acord privind folosirea activelor rusești înghețate în Europa. Potrivit relatărilor corespondentului RRA, Bogdan Isopescu, această măsură permite un sprijin financiar imediat Kievului, urmând ca Ucraina să ramburseze suma după ce Rusia va plăti despăgubiri de război.
Președintele Nicuşor Dan a participat la negocierile din cadrul summitului european, care s-a încheiat în zorii zilei, și a explicat mecanismul creditului acordat Ucrainei: „Este un împrumut pe care îl ia Uniunea, pe care, după aceea, îl împrumută la rândul său Ucrainei. Ucraina va rambursa când se va termina războiul şi dobânzile pentru acest împrumut sunt plătite din bugetul Uniunii.”
Potrivit sursei RRA, ideea acestui împrumut rapid a fost adoptată pentru a trimite un semnal clar de sprijin către Kiev, iar banii vor fi strânși rapid de pe piața financiară pentru a fi livrați imediat Ucrainei.
Pe lângă măsura creditului, Uniunea Europeană nu renunță la intenția de a utiliza lichiditățile Rusiei, care au fost înghețate pe termen lung. Comisia Europeană a fost mandată să continue discuțiile cu Belgia, stat care se opune folosirii acestor active rusești, majoritatea depozitate la Bruxelles, fără a primi garanții privind eventualele represalii din partea Moscovei.
În declarațiile post-summit, se menționează că multe condiții sau garanții cerute de Belgia au fost îndeplinite, însă încă există aspecte tehnice ce trebuie clarificate. Acest demers ar putea permite utilizarea lichidităților rusești pentru plata împrumutului acordat Ucrainei, păstrând deschiderea Uniunii pentru sprijinirea Kievului și pe această cale.
Ieri, Senatul a adoptat în calitate de for decizional proiectul de lege privind voluntariatul militar, care introduce un nou cadru legal pentru cetățenii care doresc să participe voluntar la serviciul militar pe timp de pace. Potrivit %source%, această inițiativă vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării.
România va limita în 2026 numărul angajaților străini din țările non-UE la 90.000, o decizie menită să ofere mai multe locuri de muncă românilor, notează Mediafax. Oficialii Ministerului Muncii consideră această măsură o soluție echilibrată, însă patronatele avertizează că astfel se va accentua deficitul de forță de muncă în sectoare precum construcțiile, hotelurile sau restaurantele.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE după ce România nu și-a îndeplinit obligația de a avea o rețea adecvată de senzori pentru monitorizarea calității aerului. Țara a fost avertizată de mai multe ori, însă continuă să furnizeze date incomplete și neconforme cu standardele Uniunii.
Ieri, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea AUR referitoare la legea care prevede măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, inclusiv creșterea taxelor locale. Astfel, pachetul II al reformei fiscale inițiate de Guvern rămâne constituțional și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
