Update 17 ore în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Ministerul Public desfășoară o anchetă complexă privind o rețea ce ar fi fost creată în 2022 pentru obținerea ilegală a cetățeniei române. Grupul este compus din cetățeni străini, avocați, notari, traducători și funcționari publici, care, potrivit investigațiilor, au folosit documente falsificate pentru a facilita accesul la cetățenia română. %source% arată că această practică implică un mecanism bine pus la punct de manipulare a procedurilor legale.
Ancheta relevă că unii funcționari din Serviciul Stare Civilă Sector 6 și din SPCEP Buftea au avut un rol activ în facilitarea falsificărilor. Aceștia ar fi ajutat la acreditarea în mod nereal a prezenței solicitanților sau au furnizat informații confidențiale unor persoane implicate în activitatea infracțională, inclusiv un mandatar care a semnat mai multe cereri bazate pe acte false. Documentele emise ilegal, datorită acestui sprijin, au permis obținerea rapidă a pașapoartelor și actelor de identitate românești.
În unele cazuri, certificatele de naștere au fost emise fără ca dosarul să conțină certificatul de cetățenie aferent, semn clar al scoaterii în evidență a procedurii legale. De asemenea, au fost identificate ștampile și vize de frontieră suspecte, fabricate pentru a simula intrarea legală în România, deși datele nu corespund cu cele oficiale.
Rețeaua, conform probelor Ministerului Public, folosea documente de stare civilă false produse cu acces la baze de date din Republica Moldova și Ucraina, pentru a demonstra descendența solicitanților. "Această procedură legală a fost deturnată printr-un mecanism bine organizat de falsificare a documentelor", notează sursele oficiale. În București ar fi existat chiar centre de falsificare, documente purtând tuș proaspăt fiind prezentate la ghișeu.
Numai în primele 11 luni ale anului 2025, peste 900 de cereri legate de această rețea au fost identificate, iar receptorii frauduloși au obținut astfel documente care îi legitimează ilegal ca cetățeni ai Uniunii Europene. Procedura oficială durează de regulă peste doi ani, însă grupul a dezvoltat și o cale paralelă cu certificate de cetățenie false, folosite mai ales de cetățeni ruși pentru a primi rapid documente românești.
Conform legii, pot solicita cetățenia română persoanele care au fost cetățeni români sau descendenții lor până la gradul al III-lea, inclusiv cu posibilitatea de a păstra cetățenia străină. Această reglementare se aplică și descendenților din zone istorice ale României, precum Republica Moldova sau regiunea Cernăuți. Ancheta însă a descoperit că această prevedere a fost abuzată prin documente fabricate.
În prezent, urmărirea penală vizează opt membri ai grupului infracțional organizat, printre care se numără cinci avocați, 14 funcționari publici și peste 100 de suspecți. Autoritățile au subliniat că acțiunile de percheziție sunt efectuate în baza Codului de procedură penală și respectă prezumția de nevinovăție până la o hotărâre judecătorească definitivă.
Scriitorul N. Dumitrescu explică în cadrul unui interviu elementele esențiale care l-au condus către recunoașterea publică și profesională.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) infirmă informațiile potrivit cărora s-ar reduce pragul suprafeței pentru obligativitatea autorizației de securitate la incendiu de la 600 mp la 200 mp, ceea ce ar afecta grav industria ospitalității. IGSU susține că modificările legale analizate nu vizează direct domeniul HORECA, ci urmăresc simplificarea și eficientizarea procedurilor, conform declarațiilor oficiale, pe care %source% le citează.
Ministerul Finanțelor, prin vocea ministrului Alexandru Nazare, notează că anul 2025 marchează un moment de referință pentru programul FIDELIS, cu investiții totale ce au depășit 21 de miliarde de lei. Acest record evidențiază creșterea interesului românilor pentru titlurile de stat emise în cadrul proiectului, mai ales pentru emisiunea în euro pe termen lung, preferată în mod special anul acesta.
Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în trimestrul III 2025, numărul mediu de pensionari a fost de 4,921 milioane persoane, în creștere cu 3.000 față de trimestrul II 2025. Pensia medie lunară a ajuns la 2.941 lei, cu un avans de 0,3% comparativ cu perioada precedentă, potrivit datelor preluate de ziarulprahova.ro.
