Update 20 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Adrian Țuțuianu a fost numit președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) prin vot în Parlament, pe 18 noiembrie 2025, cu o majoritate de 271 voturi „pentru” și doar două „împotrivă”. Potrivit stiridecluj.ro, în acest scrutin AUR nu a participat. AEP este instituția autonomă responsabilă cu organizarea alegerilor și referendumurilor, dar și cu supravegherea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.
Numirea lui Țuțuianu a generat critici privind imparțialitatea instituției, având în vedere parcursul său politic de peste 20 de ani în PSD, unde a fost senator, ministru al Apărării, președinte al Consiliului Județean Dâmbovița și lider al organizației județene a partidului. Între 2019 și 2022, a făcut parte din Pro România, partidul lui Victor Ponta, după ce a fost exclus din PSD de Liviu Dragnea.
Deși și-a anunțat demisia din PSD înaintea numirii, conform cerinței legale ca președintele AEP să fie neafiliat politic, mulți consideră că simpla retragere formală nu șterge două decenii de implicare politică activă. Astfel, se ridică întrebarea dacă o instituție care veghează asupra corectitudinii alegerilor poate fi condusă de cineva cu o asemenea carieră partinică.
Adrian Țuțuianu s-a distins în trecut printr-o conduită fără excese în viața politică, iar susținătorii săi spun că experiența acumulată îl va ajuta să înțeleagă mai bine mecanismele și vulnerabilitățile sistemului electoral. Rămâne de văzut dacă va reuși să câștige încrederea publicului și să demonstreze independența instituției pe care o conduce.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE după ce România nu și-a îndeplinit obligația de a avea o rețea adecvată de senzori pentru monitorizarea calității aerului. Țara a fost avertizată de mai multe ori, însă continuă să furnizeze date incomplete și neconforme cu standardele Uniunii.
Ieri, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea AUR referitoare la legea care prevede măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, inclusiv creșterea taxelor locale. Astfel, pachetul II al reformei fiscale inițiate de Guvern rămâne constituțional și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Prima zi a anului școlar pentru preșcolari, elevi din învățământul primar și gimnazial va putea fi zi liberă, la cerere, pentru părinți. Această inițiativă a parlamentarului PSD Claudiu Catană a fost adoptată tacit de Senat, fără vot formal.
Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o ordonanță de urgență pentru a menține salariul minim pe economie la nivelul actual de 4.050 lei brut și în anul 2026. Adoptarea actului normativ este așteptată să aibă loc în această săptămână sau, cel târziu, în următoarele două săptămâni, au precizat surse oficiale.
