Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Potrivit Raportului de sinteză 2025, care analizează tendințele în reforma politicii de sănătate în Uniunea Europeană, reprezentanții Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR) atrag atenția asupra diferențelor majore în finanțarea sănătății orale între România și celelalte state membre. La nivelul României, doar 7% din asistența stomatologică este susținută din fonduri publice, față de o medie UE de 34,9%, notează CMSR.
Efectele subfinanțării se reflectă direct în starea de sănătate orală a populației. Studiul Național din 2024, realizat de CMSR, arată că 66% dintre copii au carii, iar 64% dintre adulți prezintă carii netratate. În mediul rural, peste 62% dintre adulți au dinți lipsă, indicând dificultăți majore în accesul la îngrijiri esențiale. "Pacienții ajung la medicul stomatolog prea târziu, atunci când intervențiile sunt complexe și costisitoare", spun reprezentanții CMSR.
Ziarulamprenta.ro notează că țările europene dezvoltate oferă un suport financiar mult mai consistent pentru sănătatea orală: Germania alocă 73,4% din finanțare, Franța 65,6%, iar Croația 62,9%. În contrast, România rămâne mult în urma acestor standarde, ceea ce influențează negativ accesul și calitatea serviciilor stomatologice oferite cetățenilor.
CMSR a lansat un apel către CNAS, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor pentru a majora fondurile destinate stomatologiei în Bugetul de Stat și în FNUASS. De asemenea, se cere regândirea pachetului de servicii stomatologice decontate prin CNAS pentru a crește eficiența cheltuielilor publice. „Creșterea finanțării stomatologiei și adoptarea unui Plan Național de prevenție-curativă în sănătatea oro-dentară nu este o opțiune, ci o necesitate strategică”, transmite CMSR.
Medicul legist Gabriel Gorun de la INML „Mina Minovici” vorbește despre schimbările majore în consumul de droguri cauzate de explozia substanțelor cu efect psihoactiv. Acesta subliniază că accesul facil le face tot mai ușor de obținut și duce la scăderea vârstei consumatorilor.
Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, capacitatea sistemului imunitar de a răspunde corect la infecții scade, ceea ce duce la creșterea riscului de boli și cancer. Persoanele de peste 65 de ani sunt mai predispuse la boli infecțioase și au o rată mai ridicată a mortalității comparativ cu adulții tineri, chiar și cu un stil de viață similar.
Un studiu condus de Institutul Max Planck pentru Cercetarea Metabolismului arată că expunerea la mirosul alimentelor grase în timpul sarcinii crește riscul ca urmașii să devină supraponderali sau obezi în viața adultă. Cercetătorii au observat efectele asupra dezvoltării metabolismului încă din uter.
Iarna, copiii petrec mai mult timp în spații închise, unde aerul încălzit favorizează alergiile la praf, acarieni și mucegai. Aceste alergii pot provoca simptome asemănătoare unei răceli care nu se termină, deși cauza nu este o infecție virală, ci reacția sistemului imunitar la alergeni din casă.
