Cercetătorii australieni arată cum diabetul tip 2 modifică inima și afectează energia cardiacă

O echipă de la Universitatea din Sydney a identificat modificări moleculare și structurale directe ale inimii la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, oferind explicații pentru riscul crescut de insuficiență cardiacă în rândul acestora, potrivit unui studiu publicat în EMBO Molecular Medicine și citat de News.ro. Rezultatele deschid perspective noi pentru tratamentul și managementul bolilor cardiovasculare asociate diabetului.

👉Studiul evidențiază modificări structurale și moleculare în țesutul cardiac

Studiul condus de dr. Benjamin Hunter și conf. dr. Sean Lal de la Școala de Științe Medicale a analizat țesut cardiac uman prelevat de la pacienți cu transplant de inimă în Sydney, comparându-l cu țesut de donatori sănătoși. Cercetătorii au descoperit că diabetul provoacă schimbări moleculare în celulele cardiace și afectează structura mușchiului inimii, manifestate prin acumularea de țesut fibros care rigidizează inima.

Aceste modificări au fost mai evidente la pacienții cu cardiomiopatie ischemică, principala cauză a insuficienței cardiace. „De mult timp observăm o corelație între bolile de inimă și diabetul de tip 2, dar aceasta este prima cercetare care analizează simultan diabetul și boala cardiacă ischemică și descoperă un profil molecular unic la persoanele care suferă de ambele afecțiuni", a declarat dr. Hunter.

👉Modificări metabolice și funcționale ale inimii determinate de diabet

Diabetul interferează cu modul în care inima produce energie, cauzând perturbări metabolice notabile. În condiții normale, inima utilizează în principal grăsimile pentru energie, dar și glucoza și cetonele contribuie. Cercetările au evidențiat că pacienții cu insuficiență cardiacă cresc utilizarea glucozei, însă diabetul reduce sensibilitatea celulelor cardiace la insulină, afectând procesul energetic.

Mai mult, diabetul reduce nivelurile proteinelor implicate în contracția mușchiului cardiac și în reglarea calciului, iar excesul de țesut fibros îi scade inimii rigiditatea și capacitatea de pompare a sângelui. „Secvențierea ARN a confirmat că multe dintre aceste modificări proteice se reflectă și la nivelul transcripției genice, în special în căile implicate în metabolismul energetic și structura țesuturilor, ceea ce întărește celelalte observații ale noastre”, a precizat dr. Hunter.

Identificarea disfuncției mitocondriale și a proceselor patologice legate de fibroză oferă oportunități pentru dezvoltarea unor noi strategii terapeutice în tratarea pacienților cu diabet și boli cardiace. Autorii studiului subliniază că aceste descoperiri pot contribui la îmbunătățirea criteriilor de diagnostic și gestionare a bolii atât în cardiologie, cât și în endocrinologie.

Astfel, studiul pune în lumină legătura complexă dintre diabet și bolile cardiovasculare, demonstrând cum diabetul tip 2 accelerează insuficiența cardiacă prin modificări biologice și structurale profunde la nivelul inimii umane.