Deficitul de cont al României depășește 8% din PIB și pune presiune pe leu
Deficitul de cont al României a atins 8,2% din PIB, generând îngrijorări privind stabilitatea monedei naționale. Potrivit BNR, această situație reflectă o problemă structurală a economiei, cauzată mai ales de deficitul balanței bunurilor, și riscă să ducă la deprecierea leului fără intervenția băncii centrale, notează %source%.
👉 Deficitul de cont curent și decalajul comercial în bunuri
Conform raportului anual publicat de Banca Națională a României (BNR), deficitul contului curent a crescut până la 28,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 8,2% din PIB, față de 6,7% în 2024. Această sumă exprimă diferența dintre valuta care intră în țară și cea care iese, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Principala problemă este faptul că România importă mai multe bunuri decât exportă, în timp ce exportul de servicii înregistrează un excedent. De exemplu, România exportă cereale, dar importă produse procesate similar, ceea ce indică o competitivitate scăzută a producției interne în sectorul bunurilor. Acest dezechilibru a contribuit la acumularea unui deficit bugetar substanțial pe segmentul bunurilor.
👉 Factori care influențează deficitul și posibile soluții
Raportul BNR arată că principalele cauze ale deficitului extern sunt creșterea importurilor, stagnarea exporturilor și cererea internă ridicată. De asemenea, serviciile au adus un surplus mai mic față de anul precedent, în contextul scăderii veniturilor provenite din transporturi și servicii pentru afaceri. Intrările de fonduri europene curente au scăzut, reducând o sursă esențială de echilibrare a contului curent.
Sectorul public este identificat ca principalul responsabil pentru deteriorarea situației, în timp ce sectorul privat menține un echilibru relativ din punct de vedere extern. Pentru reducerea deficitului, este necesar să crească producția locală și să se dezvolte exporturile. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat: „Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”.
Specialiști considera că, pe termen scurt, situația poate fi gestionată, însă pe termen mediu se așteaptă creșterea costurilor de finanțare, o capacitate redusă de reacție la șocuri și necesitatea ajustării cheltuielilor. Aceste fenomene ar putea amplifica vulnerabilitățile economice.
Raportul BNR conclude: „Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe”.
