Update 4 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Un sondaj european analizat de Monitorul Social arată că, pentru mulți români, munca pe platforme digitale precum Uber, Glovo, Bolt sau Wolt a devenit o activitate constantă, nu doar ocazională. În România, 62,5% dintre acești lucrători practică această formă de muncă regulat, iar 43,7% dedică mai mult de 20 de ore pe săptămână acestor activități.
La nivelul Uniunii Europene, țările cu cele mai mari procente de angajați pe platforme în mod regulat sunt Polonia (66,2%), Țările de Jos (65,1%) și Franța (64,1%), Spania înregistrând 62%. Țările nordice, precum Finlanda și Danemarca, au valori ceva mai scăzute, între 52% și 56%. În România, 55,9% dintre lucrătorii pe platforme sunt bărbați, iar 44,1% femei, diferențele de gen fiind mai mici decât în țările nordice.
Conform ziarulprahova.ro, mulți dintre acești angajați pe platforme au și un loc de muncă principal: 67,8% sunt deja angajați, iar 13,5% lucrează pe cont propriu în afara platformelor. Experții atrag atenția că România încă nu dispune de un cadru legislativ clar care să reglementeze statutul acestor lucrători, ceea ce poate duce la situații vulnerabile și la lipsa protecției legale.
Potrivit Monitorului Social, „România nu are încă un cadru legislativ care să reglementeze statutul ocupațional al lucrătorilor pe platforme. (…) Muncitorii pe platforme lucrează în aranjamente extrem de individualizate, cu posibilități reduse de negociere colectivă și sindicalizare, într-un vid legislativ care lasă loc abuzurilor.” Specialiștii recomandă adaptarea legislației naționale conform noii Directive Europene din 2024 pentru a îmbunătăți condițiile de muncă pe aceste platforme digitale.
În Seria Est a Ligii a 5-a de fotbal, AS Viitorul 2018 Ceptura ocupă prima poziție după 15 etape, cu 38 de puncte. Echipa a acumulat 12 victorii, două remize și o înfrângere, marcând 42 de goluri și primind 13.
O cercetare realizată la Stanford a implicat 108 persoane cu vârste între 25 și 75 de ani, arătând că moleculele din corp suferă modificări în valuri, nu gradual, cu schimbări semnificative în jurul vârstelor de 44 și 60 de ani. Michael Snyder, profesor de genetică, afirmă: „Se pare că vârsta de 40 de ani este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca și începutul anilor 60.”
Un studiu recent susține că folosirea prelungită a platformelor precum TikTok și Instagram poate dăuna creierului. Vizionarea frecventă a conținutului video de scurtă durată duce la scăderea performanțelor cognitive, în special în ceea ce privește atenția și concentrarea.
