Numărul de copii poate afecta speranța de viață, sugerează un studiu

Nașterea mai multor copii sau lipsa acestora a fost asociată cu o speranță de viață mai scurtă și o îmbătrânire biologică mai rapidă, potrivit unui studiu recent realizat de o echipă de la Universitatea din Helsinki, Finlanda. Cercetătorii subliniază că aceste descoperiri nu ar trebui luate ca sfaturi de sănătate pentru indivizi, ci ca o asociere la nivel populațional care se aliniază teoriei recente din biologia evoluționistă.

👉 Teoria disposable soma explică impactul resurselor limitate asupra speranței de viață

Teoria disposable soma (corpul de consum) propune că viețile noastre reprezintă un echilibru între reproducere și supraviețuire – cu cât mai multe resurse sunt folosite pentru prima, cu atât mai puține rămân pentru a doua. "Dintr-o perspectivă a biologiei evoluționiste, organismele au resurse limitate, cum ar fi timpul și energia", spune biologul Mikaela Hukkanen, de la Universitatea din Helsinki. "Când o cantitate mare de energie este investită în reproducere, aceasta îi este luată de la mecanismele de întreținere și reparare a corpului, ceea ce ar putea reduce speranța de viață."

În timp ce studiile anterioare au găsit o asociere între numărul mai mare de copii și o avere mai mică în viața ulterioară, majoritatea cercetărilor anterioare s-au concentrat pe un singur sau două variabile izolate – cum ar fi vârsta la care o femeie a avut primul copil sau câți copii a avut în total. Cercetătorii din acest nou studiu au construit o imagine mai cuprinzătoare a istoriei nașterilor și mortalității, analizând datele de la 14.836 de femei care erau toate gemene (pentru a minimiza influența factorilor genetici). Un subset de 1.054 de participanți a fost, de asemenea, evaluat pentru markeri ai îmbătrânirii biologice.

👉 Rezultatele indică riscuri crescute pentru femeile fără copii sau cu mulți copii

Acești participanți au fost împărțiți în șapte grupuri, bazate pe numărul de copii născuți vii și momentul în care au născut. Statistic, indivizii care nu au avut copii sau care erau în grupul cu cel mai mare număr de copii, cu o medie de 6,8, au avut un risc mai mare de îmbătrânire biologică și mortalitate. Femeile care au avut copii la o vârstă fragedă au arătat, de asemenea, semne de îmbătrânire biologică mai rapidă și o speranță de viață mai scurtă, dar această diferență a dispărut în mare parte după controlarea altor factori, cum ar fi consumul de alcool și indicele de masă corporală (IMC).

Cu toate acestea, rezultatele pentru femeile fără copii și cele cu un număr mare de copii au rămas consistente, chiar și după luarea în considerare a altor factori. Cei mai scăzuți markeri ai îmbătrânirii biologice și riscului de mortalitate au fost observați în grupul cu un număr mediu de copii – în jur de două până la trei – și în rândul celor care au avut sarcini între vârstele de 24 și 38 de ani.

Teoria disposable soma nu explică motivul pentru care lipsa copiilor a fost asociată cu rezultate mai proaste. Cercetătorii sugerează că variabilele neclare aici – cum ar fi afecțiunile medicale preexistente – ar putea influența atât nașterea, cât și sănătatea în viața ulterioară. "O persoană care este biologic mai vârstnică decât vârsta sa calendaristică are un risc mai mare de deces", spune epigenetista Miina Ollikainen, de la Universitatea din Helsinki. "Rezultatele noastre arată că alegerile de viață lasă o amprentă biologică de lungă durată care poate fi măsurată cu mult înainte de vârsta înaintată."

"În unele dintre analizele noastre, nașterea unui copil la o vârstă fragedă a fost, de asemenea, asociată cu îmbătrânirea biologică. Acest lucru poate fi, de asemenea, legat de teoria evoluționistă, deoarece selecția naturală poate favoriza reproducerea timpurie care implică timpi de generație mai scurți, chiar dacă acest lucru presupune costuri legate de sănătate asociate cu îmbătrânirea."

Este important să ținem seama că aceste statistici nu arată o cauză și un efect direct, ci doar o asociere între un număr mare de oameni. Această asociere poate fi folosită pentru a dezvolta cercetări biologice suplimentare și pentru a informa strategiile de sănătate publică. Cu toate acestea, o mulțime de alți factori influențează atât speranța de viață, cât și îmbătrânirea biologică, după cum subliniază cercetătorii. "O femeie ar trebui, prin urmare, să nu își schimbe propriile planuri sau dorințe privind copiii pe baza acestor descoperiri", spune Ollikainen. Studiul a fost publicat în Nature Communications.