Vizită la Mănăstirea Crasna: spre o liniște în inima pădurii

Raport din teren despre vizita la Mănăstirea Crasna descrie drumul dinspre Valea Slănicului prin Pădurea Cazacu, în ultimele ore ale lui august, spre începutul lui septembrie. Peisajul, plin de livezi, case și biserici, îndeamnă la liniște, înălțându-se peste zgomotul zilei, „odihnindu-se de toate lucrurile Sale “.

Dincolo de parcare, peisajul se deschide într-o atmosferă de calm sever; drumul se îngustează, iar poteca spre mănăstire urcă printre copaci. Indicatorul avertizează accesul doar vehiculelor 4×4, iar o mașină din fața noastră a deviat brusc, cerând atenție și echilibru.

În momentele cele mai liniștite, vocea GPS-ului părea să se stingă, iar peisajul pădurii Crasna se deschidea în fața noastră. Potrivit %source% ziarulprahova.ro, întâlnirea cu mănăstirea dezvăluie un spațiu unde timpul se estompează și oamenii se regăsesc în rugăciune.

Înăuntru, slujba se desfășura în tăcere; oamenii, de toate vârstele, își regăsesc pacea în chipul ce se citește pe fețe, iar eu am rămas tăcut, admirând grădina, crucea de piatră, și felul în care locul pare să păzească amintirile noastre. Ploaia a început să cadă, iar cerul se închidea treptat.