Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Prim-ministrul rus Mihail Mișustin a semnat un decret care instruiește Ministerul Apărării să anuleze mai multe acorduri militare cu state occidentale precum Germania, Marea Britanie, Polonia și Bulgaria, potrivit agenției bulgare Novinite.com, citată de TVRInfo. Această decizie reflectă o schimbare importantă în politica de apărare a Moscovei față de aliații NATO.
Decretul oficial publicat pe portalul guvernului rus detaliază încetarea unor acorduri bilaterale semnate în anii ’90 și începutul anilor 2000, între care pactul dintre Ministerul Apărării rus și cel german, încheiat la Moscova pe 13 aprilie 1993, dar și acorduri similare cu Polonia, semnate pe 7 iulie 1993, și Norvegia, din 15 decembrie 1995. Aceste măsuri marchează o diminuare extensivă a relațiilor militare formale dintre Rusia și aceste state, notează agenția TASS.
Printre parteneriatele reziliate se numără și acordurile cu România (28 martie 1994), Danemarca (8 septembrie 1994), Regatul Unit (18 martie 1997), Olanda (18 iunie 1997), Croația (18 decembrie 1998), Belgia (19 decembrie 2001) și Republica Cehă (16 aprilie 2002). În cazul României, pactul semnat în 1994 de președinții Ion Iliescu și Boris Elțîn a fost unul dintre pilonii cooperării bilaterale de după Războiul Rece.
Conform Novinite, Bulgaria joacă un rol central în această decizie, având în vedere Tratatul de Relații Prietenoase și Cooperare semnat cu Rusia în 1992, pe 4 august. Acesta a constituit fundamentul colaborării dintre cele două țări, inclusiv în domeniul apărării, după încheierea Războiului Rece.
Prin desființarea acestor acorduri, Rusia indică o schimbare clară în abordarea cooperării militare pe termen lung cu Bulgaria și celelalte țări prezentate în decret. Această decizie este un semnal privind orientarea strategică a Kremlinului în relațiile sale cu statele NATO.
Ieri, Senatul a adoptat în calitate de for decizional proiectul de lege privind voluntariatul militar, care introduce un nou cadru legal pentru cetățenii care doresc să participe voluntar la serviciul militar pe timp de pace. Potrivit %source%, această inițiativă vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării.
România va limita în 2026 numărul angajaților străini din țările non-UE la 90.000, o decizie menită să ofere mai multe locuri de muncă românilor, notează Mediafax. Oficialii Ministerului Muncii consideră această măsură o soluție echilibrată, însă patronatele avertizează că astfel se va accentua deficitul de forță de muncă în sectoare precum construcțiile, hotelurile sau restaurantele.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE după ce România nu și-a îndeplinit obligația de a avea o rețea adecvată de senzori pentru monitorizarea calității aerului. Țara a fost avertizată de mai multe ori, însă continuă să furnizeze date incomplete și neconforme cu standardele Uniunii.
Ieri, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea AUR referitoare la legea care prevede măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, inclusiv creșterea taxelor locale. Astfel, pachetul II al reformei fiscale inițiate de Guvern rămâne constituțional și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
