Update 53 minute în urmă
Timp de citire: 8 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Înțelegerea tulburării de migrenă începe în sfârșit să se schimbe, răsturnând ideile despre simptome și declanșatoare. Migrena este a doua cea mai frecventă cauză de incapacitate la nivel global, dar rămâne în mare parte un mister. Potrivit bbc.com, cercetătorii încep să descifreze cauzele migrenelor și să observe cum apar acestea în timp real, oferind speranță unor tratamente mai eficiente.
Migrenele afectează peste 1,2 miliarde de oameni din întreaga lume, iar această afecțiune neurologică este a doua cea mai frecventă cauză de incapacitate. În ciuda prevalenței sale, migrena rămâne în mare parte o enigmă. Există multe întrebări fără răspuns cu privire la ce reprezintă migrena, ce o cauzează și ce poate fi făcut pentru a elimina această condiție din viața pacienților. Gregory Dussor, președinte al științelor comportamentale și ale creierului la Universitatea din Texas la Dallas, afirmă: „Aș spune că probabil este printre cele mai puțin înțelese tulburări neurologice, sau tulburări în general”.
Cercetătorii încep să dezvăluie cauzele migrenelor, având recent capacitatea de a observa o migrenă în desfășurare prin semnale electrice în creierul pacientului. Prin studii asupra genelor, vaselor de sânge și cocktailului molecular din capul pacienților, oamenii de știință se apropie de înțelegerea motivului pentru care apar migrenele, cum pot fi tratate și de ce sunt o experiență cronică la nivelul întregului corp, nu doar o simplă durere de cap.
Începând cu secolele XVIII-XIX, migrena a fost adesea considerată un capriciu feminin, afectând doar femei inteligente, plăcute și frumoase. Deși trei sferturi dintre pacienții cu migrenă sunt femei, acest stigmat a îngreunat cercetarea în domeniu, iar finanțarea a fost cronic insuficientă. Teshamae Monteith, șefa diviziei de dureri de cap de la Universitatea din Miami, a afirmat că „oamenii o considerau o boală a histeriei”. Chiar și astăzi, foarte puține universități dispun de centre de cercetare solidă în domeniul migrenelor, iar investițiile în acest domeniu sunt neglijabile comparativ cu alte afecțiuni neurologice.
Experții sugerează acum utilizarea termenului „tulburare de migrenă” în loc de „migrene”, referindu-se la „atacurile de migrenă” ca o reacție a afecțiunii subiacente, care poate fi însoțită de o varietate de simptome, inclusiv durerea de cap. Migrena episodică conține până la cincisprezece atacuri pe lună, în timp ce migrena cronică se referă la mai multe. Monteith subliniază că povara psihologică, fizică și economică a migrenei este foarte reală, deși migrenele sunt cele mai frecvente între 25 și 55 de ani.
Datele din Marea Britanie sugerează că o persoană de 44 de ani cu migrenă costă guvernul 19.823 de lire sterline (aproximativ 27.300 de dolari) în plus pe an comparativ cu cineva fără migrenă, ceea ce înseamnă că migrena costă economiei publice 12 miliarde de lire sterline (aproximativ 17 miliarde de dolari) anual.
O provocare în studiul migrenei este diversitatea simptomelor. Ca majoritatea persoanelor afectate de migrenă, sunt o femeie de vârstă fertilă și atacurile sunt frecvente în timpul menstruației. Durerea de cap apare pe partea stângă și devine mai intensă cu mișcarea, fiind precedată de o sensibilitate acută la miros. Un alt simptom comun include greața, vărsăturile, amețelile și hipersensibilitatea la lumină și sunet.
Deși migrena are experiențe și declanșatoare variate – de la lipsa somnului la stres, cercetările actuale sugerează că multe dintre aceste declanșatoare ar putea fi doar niște manifestări ale simptomelor timpurii. Debbie Hay, profesor de farmacologie și toxicologie la Universitatea Otago din Dunedin, Noua Zeelandă, sugerează că pacienții ar putea căuta subconștient anumite alimente, ceea ce face ca acestea să fie asociate greșit ca provocatoare de atacuri.
Un alt aspect interesant este că unda electrică anormală care se răspândește în cortexul cerebral două zile înaintea unui atac de migrenă, cunoscută ca „depresie corticală în expansiune”, se corelează cu numeroase simptome – oboseală, gândire confuză și pofte alimentare specifice. În martie 2025, cercetătorii au surprins această undă în timp real în creierul unei paciente în pregătirea pentru chirurgie, demonstrând că se răspândea din cortexul vizual.
Deși studiile arată o legătură genetică puternică, 30-60% dintre persoanele care suferă de migrene pot moșteni afecțiunea. Studiile recente au identificat 123 de „Snips de risc” în codul genetic asociat cu migrenele. Este esențial să se continue cercetările pentru a înțelege mai bine componenta genetică și biologică a migrenelor și complexitatea cauzelor lor.
Întreaga căutare pentru un indicator biochimic standard al migrenei continuă, iar una dintre cele mai mari progrese a fost identificarea peptidului legat de gena calcitonină, care are un rol important în activitatea neuronilor. Aceasta a dus la crearea unor medicamente care țintesc aceste peptide pentru a preveni atacurile sau a le reduce intensitatea.
În concluzie, descoperirile recente sugerează un viitor promițător în cercetarea migrenei, deși puzzle-ul rămâne nerezolvat. „Abia am atins suprafața a ceea ce se întâmplă cu migrena”, afirmă Amynah Pradhan, director al Centrului de Farmacologie Clinică de la Universitatea Washington din St. Louis, SUA.
Numărul bazelor de date COVID-19 a scăzut, zeci de baze de date despre vaccinare CDC au fost suspendate fără notificare. Expertul susține că Robert F.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat înființarea, în cadrul Institutului Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” din București, a unui Centru de Management al Obezității.
Persoanele care distribuie frecvent citate motivaționale online demonstrează trăsături psihologice specifice, arată cercetările recent realizate. Potrivit unui studiu publicat de Mediafax, aceste postări nu sunt doar o simplă sursă de optimism, ci reflectă tendințe mai profunde legate de personalitate.
Un studiu realizat de cercetătorii de la UCLA Health a descoperit că unele dintre cele mai comune pietre la rinichi, cele formate din oxalat de calciu, conțin bacterii vii și biofilme fungice, contrar credințelor anterioare. Conform informațiilor prezentate, cercetătorii au folosit microscopie fluorescentă pentru a analiza structura acestora, iar rezultatele pot transforma înțelegerea tratamentului lezării renale.
