Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
În anul 2025, Centrul Regional de Transplant Iași a efectuat un total de 73 de intervenții, arată dr. Raluca Neagu, coordonatorul instituției. Datele prezentate implică o creștere ușoară a activității de transplant în ultimii trei ani, chiar dacă finanțarea a rămas constantă, reflectând dificultățile crescute din acest domeniu, potrivit declarațiilor oferite pentru Ziarul de Iași.
În 2025, la Iași, au fost realizate 43 de transplanturi renale, dintre care 25 provin de la donatori cadaverici, alături de 16 transplanturi hepatice, nouă de cornee, patru pulmonare și o prelevare de cord. Dr. Neagu explică că există o creștere treptată a numărului de transplanturi în ultimii ani, însă finanțarea neschimbată complică procesul, ajungând uneori să oprească intervențiile înainte de finalizare.
Coordonatorul mai arată că au fost identificați 42 de donatori potențiali care nu au putut dona din cauza unor situații precum imposibilitatea confirmării complete a morții cerebrale, refuzul familiei sau probleme medico-legale. În cazul adulților, moartea cerebrală se confirmă prin două investigații la un interval de șase ore, iar decesul prematur între aceste verificări împiedică finalizarea procedurii.
Dr. Ionuț Nistor, purtătorul de cuvânt al Spitalului „Dr. C.I. Parhon” din Iași, menționează că anul 2024 a consemnat 36 de transplanturi renale, iar 2023 a fost cel mai prolific an până acum, cu 53 astfel de intervenții. Cu toate acestea, aceste cifre rămân insuficiente față de capacitatea clinicii, care dispune de personal și infrastructură adecvate pentru un volum mult mai mare.
Potrivit lui, barierele majore nu sunt de ordin tehnic, ci legislative, în special cele legate de consimțământul pentru donarea de organe de la donatori în moarte cerebrală. O reglementare mai clară a acestui proces ar putea impulsiona semnificativ numărul transplanturilor în România. Dr. Nistor subliniază că diferențele între centrele din țară, precum Cluj, București sau Iași, sunt limitate, însă aria deservită de centrul ieșean este mai restrânsă, iar unitățile de terapie intensivă care pot identifica donatori cadaverici sunt mai puține.
Ultimii doi pacienți transplantați la Iași au beneficiat de intervenții în intervalul Crăciunului 2025. Este vorba despre doi bărbați, unul de 54 de ani din Iași, aflat în program de dializă de aproximativ un an, și altul de 66 de ani din Galați, în evidența medicilor pentru boală cronică de rinichi, urmând să înceapă dializa. Situația donatorilor este însă inegală în regiunea Moldovei, cu doar câte un donator identificat în Moinești și Suceava, în timp ce Bacău și Galați nu au avut donatori în 2025.
În privința transplantului cardiac, dr. Neagu explică că un singur caz eligibil a fost identificat în Iași, dar procedura nu s-a realizat din cauza lipsei de finanțare. Pentru țesuturi precum corneea, criteriile de acceptare sunt mult mai stricte, deoarece pacienții nu primesc imunosupresie postoperatorie, ceea ce impune asigurarea unei serologii negative și a unei siguranțe totale a țesuturilor donate.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat publicarea în transparență a ordonanței care stabilește un cadru legal funcțional și coerent pentru telemedicină. Potrivit Mediafax, implementarea efectivă va fi detaliată prin acte normative subsecvente, urmând să asigure aplicarea unitară și sigură a acestor servicii medicale la distanță.
Academia de Nutriție și Dietetică din SUA susține că dietele care promit pierderea rapidă în greutate și restricțiile severe alimentare nu sunt eficiente pe termen lung și pot afecta sănătatea. Potrivit instituției, aceste metode duc la diminuarea masei musculare și osoase, iar kilogramele pierdute revin imediat după renunțare.
O analiză amplă a studiilor clinice arată că exerciţiul fizic poate diminua simptomele depresiei la un nivel comparabil cu psihoterapia sau medicaţia, potrivit %source%. Cercetarea a inclus aproape 5.000 de adulţi diagnosticaţi cu depresie şi sugerează că activitatea fizică poate fi o opţiune sigură şi accesibilă pentru gestionarea acestei afecţiuni.
Un grup internaţional de experţi solicită modificarea standardelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind echipamentul de protecţie pentru personalul medical împotriva infecţiilor respiratorii aeropurtate, cum ar fi Covid-19. Potrivit acestora, măştile chirurgicale, folosite pe scară largă în spitale, nu oferă protecţia necesară, iar măştile respiratorii ar trebui să devină norma în relaţia directă cu pacienţii, notează %source%.
