Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Un grup internaţional de experţi solicită modificarea standardelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind echipamentul de protecţie pentru personalul medical împotriva infecţiilor respiratorii aeropurtate, cum ar fi Covid-19. Potrivit acestora, măştile chirurgicale, folosite pe scară largă în spitale, nu oferă protecţia necesară, iar măştile respiratorii ar trebui să devină norma în relaţia directă cu pacienţii, notează %source%.
Scrisoarea adresată directorului general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, susţine că măştile chirurgicale nu mai pot fi justificate în mediul medical din cauza protecţiei limitate oferite împotriva agenţilor patogeni aeropurtaţi. Autorii, șapte clinicieni și oameni de știință, argumentează că personalul medical ar trebui să utilizeze măști cu filtrare înaltă, precum cele certificate FFP2, FFP3 sau N95, pentru a reduce riscul de infecții.
Semnatarii documentului, sprijiniți de aproximativ 50 de specialiști seniori și peste 2.000 de membri ai publicului, inclusiv persoane cu risc crescut, solicită actualizarea ghidurilor OMS, susţinând că măştile respiratorii ar putea scădea semnificativ numărul de infectări în rândul pacienţilor şi angajaţilor din sănătate.
Profesorul Adam Finkel de la University of Michigan, unul dintre iniţiatorii demersului, explică faptul că măştile chirurgicale au fost concepute pentru a proteja câmpul operator, nu pentru a opri agenţii patogeni aerieni. El compară aceste măşti cu un „maşină de scris faţă de un computer modern”, evidenţiind depăşirea lor tehnologică.
Măştile respiratorii elimină până la 94% din particulele foarte fine, pe când cele chirurgicale pot bloca doar circa 40%, ceea ce evidenţiază diferenţa substanţială în eficienţa protecţiei. Autorii arată, de asemenea, că purtarea măştii este esenţială pentru a preveni răspândirea bolilor, în special în contactul direct cu pacienţii.
Conferinţa online din 2024, care a generat această scrisoare, a fost dedicată politicilor bazate pe dovezi privind protecţia împotriva infecţiilor respiratorii. Autorii recunosc că există contexte în care măştile respiratorii pot fi neapărate, în funcţie de nivelul de răspândire a infecţiilor sau performanţa sistemelor de ventilaţie.
Criticii atrag atenţia asupra lipsei unor studii clinice randomizate care să confirme eficienţa măsurilor fizice, însă semnatarii consideră că testele de laborator disponibile sunt suficiente. OMS a precizat că va analiza atent documentul şi că lucrează la revizuirea recomandărilor pentru a asigura protecţia personalului medical conform ultimelor evidenţe științifice.
Smartphone-ul devine un instrument valoros pentru siguranța, învățarea și autonomia copiilor dacă este introdus treptat, sub supraveghere și cu reguli precise, conform experților citați de Academia Americană de Pediatrie (AAP). Această perspectivă schimbă focusul de la frica față de tehnologie la dezvoltarea competențelor necesare utilizării ei corecte.
Un studiu realizat pe șoareci arată că dozele mici de aspartam, îndulcitorul artificial folosit frecvent în produsele alimentare și băuturi răcoritoare, pot afecta sănătatea inimii și a creierului pe termen lung. Cercetarea, conform agenției dpa citată de Mediafax, relevă modificări în funcția acestor organe chiar la doze inferioare nivelului considerat sigur de Organizația Mondială a Sănătății.
Un studiu recent evidențiază că persoanele care consumă cel puțin 50 de grame de brânză bogată în grăsimi zilnic au un risc mai scăzut de a dezvolta demență. De asemenea, ingestia a 20 de grame sau mai mult de smântână pe zi se asociază cu o reducere a riscului cu 16%, conform informațiilor oferite de Mediafax, care citează sursa DPA.
Tot mai mulți tineri din România se confruntă cu probleme serioase precum dependența de substanțe și tentativele de suicid, din cauza dificultăților în gestionarea emoțiilor. Această situație este evidențiată de datele spitalelor, specialiștilor și organizațiilor neguvernamentale, potrivit TVRInfo.
