Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
O analiză amplă a studiilor clinice arată că exerciţiul fizic poate diminua simptomele depresiei la un nivel comparabil cu psihoterapia sau medicaţia, potrivit %source%. Cercetarea a inclus aproape 5.000 de adulţi diagnosticaţi cu depresie şi sugerează că activitatea fizică poate fi o opţiune sigură şi accesibilă pentru gestionarea acestei afecţiuni.
Conform unei analize realizate de prestigioasa organizaţie Cochrane, exerciţiul fizic are un impact comparabil cu tratamentele consacrate în reducerea simptomelor frecvente ale depresiei, precum lipsa de energie, tristeţea persistentă, tulburările de somn sau sentimentul de lipsă de speranţă. Studiul a inclus 73 de cercetări clinice cu aproape 5.000 de pacienţi şi a evaluat robusteţea dovezilor privind eficienţa activităţii fizice asupra stării depresive.
Autorii subliniază că exerciţiul fizic reprezintă o alternativă sigură şi accesibilă pentru ameliorarea simptomelor, dar atrag atenţia că numărul studiilor de înaltă calitate este limitat, iar majoritatea includ mai puţin de 100 de participanţi, fapt ce restrânge concluziile, mai ales pentru efectele pe termen lung.
Analiza nu a evidenţiat un tip de activitate fizică net superior altora, însă exerciţiile de intensitate uşoară până la moderată au fost asociate cu beneficii mai mari faţă de programele intense. Îmbunătăţirile simptomelor depresive au fost mai vizibile la pacienţii care au urmat între 13 şi 36 de sesiuni de exerciţii. De asemenea, combinaţia de exerciţii aerobice şi de rezistenţă a părut mai eficientă decât antrenamentul aerobic singur.
În prezent, mai multe ghiduri internaţionale recomandă activitatea fizică ca parte a tratamentului pentru depresie, în special în formele uşoare şi moderate. De exemplu, Asociaţia Europeană de Psihiatrie susţine exerciţiile cu intensitate moderată spre viguroasă, iar Institutul Naţional pentru Sănătate şi Excelenţă în Îngrijire din Regatul Unit recomandă programe de exerciţii de grup susţinute pe parcursul a minimum 10 săptămâni.
Depresia este principala cauză de boală şi dizabilitate la nivel global, afectând peste 300 de milioane de persoane, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, citată de %source%. Prescrierea exerciţiului fizic pentru depresie a devenit o practică frecventă în multe sisteme sanitare, fiind recomandată ca tratament de sine stătător şi complementar în funcţie de severitatea afecţiunii.
Cercetătorii menţionează că activităţi precum yoga, qigong sau stretching nu au fost incluse în analiză, fiind necesare studii suplimentare pentru a le evalua eficienţa. Analiza a fost realizată de specialişti de la Universitatea Lancashire, cu sprijinul National Institute for Health and Care Research (NIHR) Applied Research Collaboration North-West Coast.
Academia de Nutriție și Dietetică din SUA susține că dietele care promit pierderea rapidă în greutate și restricțiile severe alimentare nu sunt eficiente pe termen lung și pot afecta sănătatea. Potrivit instituției, aceste metode duc la diminuarea masei musculare și osoase, iar kilogramele pierdute revin imediat după renunțare.
Un grup internaţional de experţi solicită modificarea standardelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind echipamentul de protecţie pentru personalul medical împotriva infecţiilor respiratorii aeropurtate, cum ar fi Covid-19. Potrivit acestora, măştile chirurgicale, folosite pe scară largă în spitale, nu oferă protecţia necesară, iar măştile respiratorii ar trebui să devină norma în relaţia directă cu pacienţii, notează %source%.
Smartphone-ul devine un instrument valoros pentru siguranța, învățarea și autonomia copiilor dacă este introdus treptat, sub supraveghere și cu reguli precise, conform experților citați de Academia Americană de Pediatrie (AAP). Această perspectivă schimbă focusul de la frica față de tehnologie la dezvoltarea competențelor necesare utilizării ei corecte.
Un studiu realizat pe șoareci arată că dozele mici de aspartam, îndulcitorul artificial folosit frecvent în produsele alimentare și băuturi răcoritoare, pot afecta sănătatea inimii și a creierului pe termen lung. Cercetarea, conform agenției dpa citată de Mediafax, relevă modificări în funcția acestor organe chiar la doze inferioare nivelului considerat sigur de Organizația Mondială a Sănătății.
