Cercetători canadieni descoperă legătura între observarea păsărilor și neuroplasticitate
Un studiu recent realizat de cercetători din Canada a evidențiat faptul că observatorii experimentați de păsări au creiere cu structuri tisulare mai dense și mai complexe în regiunile asociate cu atenția și percepția, comparativ cu începătorii. Conform Science Alert, aceste rezultate subliniază conceptul de neuroplasticitate, care sugerează că modul în care ne folosim creierul poate duce la reconfigurări benefice pe parcursul vieții.
👉 Scanări RMN arată diferențe în complexitatea cerebrală între experți și începători
Studiul a implicat scanări RMN realizate pe 29 de observatori experimentați și 29 de începători, toți având vârste și educație echivalentă. Participanții au fost solicitați să identifice imagini cu diverse păsări în timpul scanărilor, iar specialiștii au analizat complexitatea cerebrală printr-un indicator numit „difuzivitate medie”.
Neurocercetătorul Erik Wing de la Rotman Research Institute explică: „Măsura pe care am folosit-o se referă la difuzia moleculelor de apă în creier. Pe scurt, în creierele experților există mai puține constrângeri asupra modului în care se deplasează apa”. Astfel, observatorii experimentați au prezentat o difuzivitate medie mai scăzută în regiunile asociate cu identificarea păsărilor, indicând o optimizare a acestora.
👉 Posibile beneficii cognitive pe termen lung ale observării păsărilor
Studiul sugerează că acumularea de cunoștințe ar putea ajuta la atenuarea declinului cognitiv legat de vârstă în regiunile cerebrale vizate. „Dobândirea de abilități prin observarea păsărilor ar putea fi benefică pentru funcțiile cognitive pe măsură ce oamenii îmbătrânesc”, adaugă Wing. Astfel, pasionații de ornitologie sunt un grup potrivit pentru explorarea acestor efecte datorită necesității de a menține concentrare și atenție în condiții variate.
Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că nu trebuie să extrapolăm rezultatele studiului, întrucât participanții nu au fost testați în privința memoriei sau cogniției. Este tot mai probabil ca anii de experiență în observarea păsărilor să fi modelat creierul. Studii viitoare ar putea explora aplicarea acestor optimizări în alte activități cognitive, cum ar fi învățarea unui instrument muzical sau a unei limbi străine.
