Update 4 zile în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
După peste trei decenii de respectare a piramidei alimentare clasice, Departamentul American al Sănătății a introdus noi recomandări care modifică radical modul în care percepem alimentația. Conform noilor reguli, accentul se mută de pe cantitatea alimentelor pe calitatea lor, reducând semnificativ carbohidrații și promovând legumele, proteinele și grăsimile sănătoase. Specialiștii din Iași, citați de Ziarul de Iași, consideră această schimbare ca fiind previzibilă și în acord cu datele științifice recente.
Principalele modificări vizează concentrarea pe legume și alte vegetale, care devin elementul central al dietei, pe lângă reducerea considerabilă a cantității de carbohidrați. Nutriționistul Rada Baltag din Iași explică că, spre deosebire de vechea piramidă alimentară ce recomanda 6-11 porții de cereale zilnic, noul model reduce consumul acestora la 2-4 porții, schimbând astfel distribuția alimentelor pe parcursul zilei.
De asemenea, se pune un accent important pe consumul de lactate integrale, iar grăsimile sănătoase, cum sunt cele mononesaturate și polinesaturate din pește gras, nuci, semințe și ulei de măsline, sunt promovate intens. Rada Baltag menționează că aceste principii reflectă clar similarități cu dieta mediteraneană, recunoscută și inclusă în patrimoniul cultural al umanității.
Camelia Sfarti, nutriționist dietetician în cadrul rețelei medicale Arcadia, atrage atenția că noua piramidă aduce schimbări importante, printre care se numără și creșterea aportului de proteine recomandat pentru adulți până la 1,2–1,6 g/kg pe zi, față de 0,8 g/kg anterior. Totodată, recomandările pun accent pe alimente integrale, minim procesate, reduse în zahăr adăugat, iar proteinele de calitate devin esențiale.
Cu toate acestea, specialistul subliniază că unele prevederi sunt controversate. De exemplu, ghidul american promovează consumul de carne roșie, unt, lactate integrale și brânzeturi maturate, toate bogate în grăsimi saturate, dar și recomandarea ambiguă de a consuma alcool „cu moderație”. Sfarti evidențiază că această formulare lasă loc pentru interpretări riscante, mai ales că alcoolul este clasificat ca factor carcinogen de grup 1 și nu există un consum sigur, conform ghidurilor OMS și observațiilor experților români menționați în Ziarul de Iași.
Ibuprofenul, cunoscut mai ales pentru calmarea durerilor și reducerea inflamațiilor, ar putea prezenta și proprietăți anti-cancer, conform Science Alert. Această descoperire continuă investigațiile privind rolul antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) în prevenirea anumitor tipuri de cancer.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat publicarea în transparență a ordonanței care stabilește un cadru legal funcțional și coerent pentru telemedicină. Potrivit Mediafax, implementarea efectivă va fi detaliată prin acte normative subsecvente, urmând să asigure aplicarea unitară și sigură a acestor servicii medicale la distanță.
Academia de Nutriție și Dietetică din SUA susține că dietele care promit pierderea rapidă în greutate și restricțiile severe alimentare nu sunt eficiente pe termen lung și pot afecta sănătatea. Potrivit instituției, aceste metode duc la diminuarea masei musculare și osoase, iar kilogramele pierdute revin imediat după renunțare.
O analiză amplă a studiilor clinice arată că exerciţiul fizic poate diminua simptomele depresiei la un nivel comparabil cu psihoterapia sau medicaţia, potrivit %source%. Cercetarea a inclus aproape 5.000 de adulţi diagnosticaţi cu depresie şi sugerează că activitatea fizică poate fi o opţiune sigură şi accesibilă pentru gestionarea acestei afecţiuni.
