Dispariția albinelor amenință alimentele de bază ale europenilor
Albinele și alte insecte polenizatoare dispar într-un ritm alarmant, iar fără măsuri imediate, o parte semnificativă din alimentele esențiale riscă să devină tot mai greu de găsit, avertizează specialiștii. Potrivit ziarulprahova.ro, situația este dramatică în Europa, unde zonele „sălbatice” sunt distruse pentru a face loc expansiunii urbane.
👉 Declinul polenizatorilor și impactul asupra agriculturii
Conform noilor politici de mediu, statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a inversa acest declin până în 2030. Specialiștii subliniază că atingerea acestui obiectiv necesită „măsuri draconice.” Datele arată o scădere drastică a populațiilor de sirfide, insecte esențiale în procesul de polenizare, cu o reducere de până la 90% în unele cazuri.
Aproape jumătate dintre cele peste 300 de specii de sirfide din Olanda sunt incluse pe lista roșie. Aproximativ 80% dintre plantele cu flori și circa 85% dintre culturile agricole depind de polenizarea acestor insecte. Fără ele, fructe comune, precum merele, cireșele sau castraveții, ar putea deveni rare sau mai scumpe.
👉 Cauze și măsuri necesare pentru conservare
Experții identifică patru factori majori care contribuie la dispariția polenizatorilor: utilizarea intensivă a pesticidelor, excesul de azot din sol, schimbările climatice și pierderea habitatelor naturale. Larvele de sirfide sunt grav afectate de pesticide, deoarece consumă afide contaminate, acumulând substanțe toxice.
În unele țări, cum ar fi Olanda, au fost demarate programe extinse de monitorizare a populațiilor de insecte. În următorii ani, acestea vor fi numărate în 150 de locații, dar entomologii avertizează că simpla colectare a datelor nu este suficientă. „Acum sunt necesare măsuri drastice”, subliniază specialiștii. Măsuri propuse includ reducerea pesticidelor, diminuarea poluării cu azot și transformarea unor terenuri agricole în habitate naturale.
O analiză recentă indică faptul că, pentru protecția polenizatorilor, ar fi nevoie ca cel puțin 100.000 de hectare de teren agricol să fie convertite în spații naturale. Conform reglementărilor europene actuale, statele membre trebuie să dovedească progrese rapide în stoparea acestui declin, altfel obiectivul pentru 2030 ar putea rămâne un ideal nepătruns.
