Studiu australian arată că Covid-19 lasă modificări în creier chiar și după vindecare

Un studiu realizat de o echipă de la Universitatea Griffith din Australia evidențiază că infecția cu Covid-19 poate produce schimbări detectabile în creier, chiar și la persoanele considerate complet recuperate, informează %source%. Cercetarea folosește tehnici avansate de imagistică cerebrală și sugerează posibile efecte neurologice pe termen lung, dincolo de faza acută a bolii.

👉 Modificări cerebrale persistente după infecția cu SARS-CoV-2

Potrivit cercetării de la Centrul Național pentru Neuroimunologie și Boli Emergente (NCNED) din cadrul Universității Griffith, tehnicile de rezonanță magnetică (RMN) au relevat diferențe clare în structura și compoziția creierului la persoanele care au avut Covid-19 comparativ cu cele neverificate de virus. Cercetarea a inclus și participanți care se considerau complet vindecați, dar la care schimbările cerebrale erau totuși măsurabile.

Specialiștii au examinat atât substanța cenușie, cât și substanța albă, prețioase pentru funcțiile cognitive și memoria oamenilor, constatând alterări semnificative. Aceste descoperiri susțin ideea că simptomele neurologice pot persista în timp, fără semne evidente la nivel clinic.

👉 Efectele asupra sănătății creierului și legătura cu severitatea simptomelor

Dr. Kiran Thapaliya, autorul principal al studiului, explică faptul că RMN-ul a evidențiat modificări importante ale substanțelor chimice cerebrale, ale intensității semnalelor și ale structurii țesutului cerebral. Acestea au fost prezente nu doar la cei cu Covid de lungă durată, ci și la persoane care considerau că și-au revenit complet.

Cercetarea a arătat în plus o asociere între aceste modificări cerebrale și severitatea simptomelor la pacienții cu sindrom post-Covid. Astfel, rămân semne persistente care pot afecta sănătatea neurologică, susținând existența unor efecte pe termen lung ale virusului asupra creierului.

Rezultatele aduc lumină suplimentară asupra modului în care SARS-CoV-2 influențează sistemul nervos central și fac legătura cu dificultățile cognitive raportate, precum problemele de memorie și concentrare, atât imediat după boală, cât și la luni sau ani după infectare. Studiile anterioare intuiseră că virusul poate persista în creier și dereglează activitatea neuronală, provocând modificări asemănătoare celor din boala Alzheimer.

Acest studiu, publicat în decembrie în revista Brain, Behavior, & Immunity – Health, potrivit %source%, ajută la înțelegerea complexă a efectelor neurologice cauzate de această boală, fiind un pas important pentru cercetările viitoare în domeniul sănătății creierului.