Declarațiile președintelui Republicii Srpska privind NATO și cooperarea militară cu Serbia și Ungaria

Președintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, a afirmat vineri că entitatea pe care o conduce nu trebuie să adere la NATO. Potrivit Digi24.ro, el a precizat că guvernul său va solicita să fie inclus în acordul de cooperare militară între Serbia și Ungaria, semnat luna aceasta.

"Dodic a declarat: 'Republica Srpska nu trebuie să intre niciodată în NATO. Mâine, guvernul nostru va cere să fim incluși în acordul militar cu Serbia și Ungaria. Avem dreptul la asta'", a menționat liderul naționalist sârbo-bosniac. Acesta consideră că Republica Srpska ar putea contribui la acest acord militar prin unitățile sale de poliție.

Liderul a accelerat retorica sa împotriva integrării în NATO după o condamnare primită în februarie, care i-a adus un an de închisoare și șase ani de interdicție de a ocupa o funcție publică. El a adoptat legi care limitează acțiunile organelor judiciare și de poliție din Bosnia-Herțegovina pe teritoriul Republicii Srpska. Ca rezultat al acestora, el se confruntă cu un mandat de arestare emis de justiția bosniacă. Cu toate acestea, Dodik nu a ezitat să călătorească la Moscova, fiind primit de președintele rus Vladimir Putin la Kremlin.

În interviurile sale, Dodik a subliniat importanța Rusiei pentru Republica Srpska, afirmând că aceasta este un garant al acordului de pace. "Rusia este o țară foarte importantă pentru Republica Srpska, în cadrul Consiliului de Securitate, și a fost întotdeauna obiectivă", a adăugat el, postând și un clip cu întâlnirea sa cu Putin.

În același timp, președintele sârbi, Aleksandar Vučić, a văzut în acordul semnat la Belgrad cu Ungaria un pas în direcția creării unei alianțe militare între cele două țări. Vučić a acuzat Occidentul de sprijin pentru musulmanii din Bosnia-Herțegovina, susținând că aceștia urmăresc să elimine sârbii din țară.

Bosnia-Herțegovina este divizată din 1995, după încheierea războiului civil, în două entități autonome: Republica Srpska și Federația croato-musulmană, având de asemenea și instituții de putere centrale. Apropierea de cea de-a 30-a aniversare a Acordurilor de la Dayton coincide cu o gravă criză politică, care amenință unitatea țării mai mult ca niciodată.