Liderii europeni cer întărirea apărării flancului estic pentru a contracara amenințarea Rusiei

Liderii a opt state din nordul și estul Europei, printre care și România, au subliniat marți, la un summit organizat la Helsinki, că apărarea flancului estic al Uniunii Europene trebuie să devină o prioritate strategică în fața ameninței persistente reprezentate de Rusia. Aceștia au adoptat o declarație comună în care solicită măsuri concrete de consolidare a capacităților militare și de protecție a frontierelor.

Prioritizarea apărării flancului estic și cooperarea cu NATO

În cadrul summitului, premierul Finlandei, Petteri Orpo, a declarat cu fermitate că „Rusia rămâne o amenință astăzi, mâine și în viitorul previzibil”, evidențiind continuitatea pericolului. Liderii Finlandei, Suediei, Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Poloniei, României și Bulgariei au cerut o abordare integrată, operațională și multidimensională pentru securizarea regiunii.

Ei au solicitat întărirea capacităților de luptă terestră, precum și dezvoltarea apărării antiaeriene, antirachetă și împotriva dronelor. Traseul sprijinului vizează consolidarea protecției frontierelor externe ale UE, precum și a infrastructurii critice, în cadrul unei colaborări strânse cu NATO.

Rolul României și impactul strategic al Mării Negre

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis marți pe platforma X un mesaj în care afirmă că acțiunile Rusiei „reprezintă o sursă majoră de risc pentru întreaga regiune” și că Flancul Estic este punctul central al acestei amenințări. El a subliniat importanța soluțiilor practice pentru îmbunătățirea pregătirii militare, protejarea populației și descurajarea agresiunii din partea Moscovei.

De asemenea, Nicușor Dan a evidențiat semnificația strategică a Mării Negre pentru securitatea regională, menționând că România a propus găzduirea unui Hub de Securitate Maritimă în cadrul Strategiei UE pentru această zonă. Mobilitatea militară și conexiunile nord-sud au fost alte aspecte de interes major discutate la summit.

Președintele român a pledat pentru o mai bună conectivitate cu Ucraina și Republica Moldova prin dezvoltarea de infrastructură duală și reducerea barierelor legislative, toate în coordonare cu NATO. El a remarcat că securitatea Republicii Moldova are un impact direct asupra securității României, iar sprijinul pentru întărirea rezilienței acestei țări va continua.

În contextul negocierilor pentru pace în Ucraina, liderii au exprimat scepticism față de intențiile Rusiei. Premierul finlandez Petteri Orpo a subliniat: „Nu vedem niciun semn că Rusia dorește pacea”. Situația reflectă tensiunile geopolitice majore care mențin în prim plan importanța unei apărări robuste pe flancul estic al UE.