Protestele din Iran iau amploare pe fondul reprimării violente și închiderii magazinelor

Protestele care au început în Teheran la sfârșitul lunii decembrie 2025 s-au extins în peste 100 de orașe din Iran, implicând demonstrații masive și greve prelungite, potrivit relatărilor din The Washington Post. Guvernul iranian încearcă să controleze situația, însă violențele și arestările continuă, iar economiile locale ajung la un punct mort din cauza închiderii masive a magazinelor.

👉Violentele și victimele în urma intervențiilor forțelor de securitate

Conform ONG-ului Iran Human Rights (IHRNGO), cel puțin 38 de protestatari, inclusiv opt minori, au fost uciși de la începutul demonstrațiilor pe 28 decembrie 2025. De asemenea, peste 2.000 de persoane au fost reținute, în vreme ce sute au fost rănite. Agenția de știri Fars, afiliată guvernului, a raportat că 950 de polițiști și 60 de membri ai forței paramilitare Basij au fost răniți în confruntările cu protestatarii, care ar fi fost înarmați cu focuri de armă și grenade.

În orașe precum Abdanan, o mulțime numeroasă a scandat moartea liderului suprem ayatollah Ali Khamenei, iar în Mashhad protestatarii au dat jos și sfâșiat un steag cu emblema Republicii Islamice. Forțele de securitate au reacționat cu gaze lacrimogene și atacuri directe, făcând raiduri în spitale și arestând mii de participanți. Videoclipurile arată uneori că poliția a fost copleșită de amploarea nemulțumirilor.

👉Impactul protestelor asupra economiei și reacțiile comercianților

Protestele au adus economia iraniană, deja fragilă, într-un punct critic, mulți comercianți închizându-și magazinele. În bazarul din Teheran, comercianți precum Omid au spus că „oamenii sunt la limita răbdării”. În orașe mari precum Teheran, Rasht și Mashhad, majoritatea magazinelor erau închise, iar în regiunea cu populație kurdă din vestul țării greva părea respectată pe scară largă.

În Semnan, un oraș cu puține tulburări anterioare, a avut loc o mică manifestație în sprijinul monarhiei detronate, după apelul fostului prinț moștenitor Reza Pahlavi către iranieni să protesteze joi și vineri seara. Comercianții au reacționat ironic la situație, unele magazine anunțând închiderea pe rețele sociale cu mesaje satirice.

Guvernul iranian a restricționat accesul la Internet și a înscenat amenințări către cei care susțin în mod public protestele. Sunt raportate apeluri telefonice către persoane care au postat mesaje de solidaritate, în care li se cerea să șteargă imediat postările pentru a evita urmărirea penală. O bloggeriță de 30 de ani a povestit că un ofițer de informații i-a dat 30 de minute să-și retragă mesajele.

Un exemplu notabil este profesorul de inginerie informatică Ali Sharifi-Zarchi, care a postat pe 5 ianuarie pe contul său X mesajul „Ali Khamenei nu este liderul meu”. Deși o declarație riscantă, având în vedere cenzura din Iran, el a fost luat în vizor de miliția Basij, care a afișat mesaje de acuzație la ușa biroului său. Sharifi-Zarchi a răspuns printr-o postare în care condamnă acțiunile violente ale autorităților împotriva protestatarilor neînarmați.