Emil Hurezeanu analizează dorința lui Klaus Iohannis de a deveni secretar general NATO

Emil Hurezeanu a declarat duminică, la emisiunea „În fața ta” difuzată de Digi24, că nu este clar cât de mult și-a dorit fostul președinte Klaus Iohannis să ocupe funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice. Fostul ministru de Externe a criticat strategia adoptată de Iohannis, care a implicat utilizarea ambasadelor României și a consilierilor pentru această candidatură, ce a fost în final câștigată de Mark Rutte.

👉Critici privind tactica lui Klaus Iohannis în candidatura la NATO

Emil Hurezeanu a subliniat că nu știe „cât și-a dorit cu adevărat funcția” de secretar general NATO fostul președinte Klaus Iohannis. El consideră ca fiind greșită decizia acestuia de a apela prin Ministerul de Externe și consilierii săi prezidențiali la ambasade pentru a susține candidatura, în loc să aibă o strategie mai directă.

Hurezeanu a mai explicat: „Domnul Iohannis are dificultățile acum legate de... a plecat într-o undă de mare nemulțumire, dincolo de eșecul pe care l-a avut, nici nu știm de altfel cât și-a dorit-o, cu adevărat. Când vrei să fii secretar general NATO, nu apelezi prin Ministerul tău de Externe și consilieri prezidențiali la ambasadele României ca să intermedieze această dorință și să o transforme în realitate.”

👉Aspecte privind mandatul internațional al lui Iohannis

Emil Hurezeanu a evocat întâlnirile lui Klaus Iohannis cu lideri europeni, menționând negocierile purtate în special cu cancelara Angela Merkel și faptul că Iohannis a fost primul lider european care l-a vizitat pe Donald Trump în 2017. „Merkel țin minte cum l-a întrebat, curioasă. Cum e Trump? Și liderii germani nu știau cum e Trump, se cam fereau, îi ținea și Trump la distanță”, a povestit Hurezeanu.

Fostul ministru de Externe a subliniat, de asemenea, faptul că Iohannis a fost un președinte „foarte informat și convingător” pe plan extern, dar a regretat lipsa unei prezențe la fel de puternice și convingătoare pe plan intern: „Regretam faptul că nu e la fel de prezent și de convingător și în intervențiile interne, pe piața internă, unde a fost destul de disparent.”

Emil Hurezeanu a afirmat că Klaus Iohannis este „supărat” după ce a fost considerat „principalul țap ispășitor” pentru anularea alegerilor din noiembrie 2024. Totodată, acesta a amintit că decizia a fost o „soluție colectivă”, evidențiind complexitatea situației care a generat tensiuni.

Astfel, poziția fostului președinte în contextul politic autohton rămâne controversată, reflectându-se inclusiv în modul în care a fost percepută dorința sa de a ocupa un post important la NATO și în relațiile sale externe.