planuri pentru reduceri semnificative ale deficitului bugetar în 2025
Update cu 14 ore în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu

planuri pentru reduceri semnificative ale deficitului bugetar în 2025
Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, a declarat vineri seara la Digi24 că pentru a reduce deficitul bugetar cu 35 de miliarde de lei în 2025 și cu 60 de miliarde de lei în anul următor, viitorul guvern va trebui să aleagă o parte dintre măsurile propuse. Potrivit acestuia, negocierile între partide și specialiști s-au concentrat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv eliminarea privilegiilor, deși Anastasiu subliniază că aceste privilegii nu aduc foarte mult din PIB.
El menționează că finanțatorii României, printre care Uniunea Europeană, accentuează creșterea taxelor, chiar dacă există temeri legate de o recesiune. Anastasiu conchide că țara noastră trebuie să evite scenariul Greciei din urmă cu peste 12 ani, când o țară a fost retrogradată la statutul de „junk”, adică investitii nerecomandate. În cazul în care finantatorii nu văd progrese reale, acest lucru ar putea duce la un scenariu economic foarte negativ, avertizează el.
Conform digi24.ro, Anastasiu notează că în momentul de față, țara trebuie să pregătească un pachet de reforme fiscale, care trebuie prezentat până pe 20 iunie și adoptat în Parlament până pe 20 iulie. În cadrul discuțiilor, experții cer măsuri de creștere a taxelor, acestea fiind o sursă rapidă de venituri la buget, chiar dacă sunt periculoase politic. Reprezentantul mediului de afaceri menționează că, dintr-un set de aproape 100 de măsuri discutate, guvernul va trebui să aleagă 28 pentru a atinge obiectivele stabilite.
De asemenea, Anastasiu subliniază că, în cadrul negocierilor, prioritatea a fost reducerea cheltuielilor din structurile statului, dar că și creșterea impozitelor rămâne o opțiune, chiar dacă este dificil de implementat. El confirmă faptul că impactul reducerii privilegiilor la stat nu reprezintă foarte mult din PIB și adaugă că aceste privilegii sunt percepute ca fiind inechitabile și trebuie eliminate.
Totodată, el vorbește despre modalități de reducere a cheltuielilor legate de investiții, explicând că, deși infrastructura e nevoie urgentă de modernizare, trebuie prioritizată, și unele proiecte pot fi amânate pentru a nu bloca economia. Anastasiu a adăugat că se caută soluții de redistribuire a fondurilor europene și de ajustare a fondurilor alocate, pentru a menține un echilibru între dezvoltare și sustenabilitate.
Despre taxa pe tranzacțiile bancare, el afirmă că ideea principală este de a aplica foarte puțin pe fiecare tranzacție, dar în total, sumele pot fi semnificative. Anunță și că respectiva taxă, dacă va fi implementată, ar putea aduna chiar peste 5 miliarde de lei, deși mediul bancar este reticent în privința acestei idei.
În ceea ce privește contributia la buget a românilor, Anastasiu notează că toți trebuie să contribuie, mai ales cei cu venituri mai mari. El susține ideea unui sistem în care toți să plătească un procent rezonabil, explicând că o taxă de solidaritate nu este preferabilă mediului de afaceri, pentru că cei cu venituri mai mari oricum plătesc mai mult. În plus, politicianii discută și despre introducerea impozitului progresiv, care ar implica ca cei care câștigă mai mult să plătească proporțional mai mult.
În privința cheltuielilor pentru investiții, Anastasiu afirmă că România are prea multe santiere, peste 14.700, și trebuie prioritizate proiectele pentru a nu bloca economia sau a răni antreprenorii care au contracte deja. El conchide că, pentru a evita blocaje și nedreptăți, se vor face ajustări și redistribuiri ale fondurilor, inclusiv prin modificări ale alocărilor din fondurile europene.
Despre impactul reducerii privilegiilor din sectorul public, el menționează că acestea nu sunt foarte mari din punct de vedere procentual din PIB, însă sunt percepute ca fiind inechitabile și afectează opinia publică. Anastasiu afirmă că eliminarea acestor privilegii va fi primul pas, dar că nu va fi suficient pentru atingerea țintelor bugetare.
El încheie spunând că mediul de afaceri înțelege necesitatea creșterii taxelor, fiind gata să suporte măsuri justificate pentru sustenabilitatea economică a țării.