România se alătură coaliției pentru navigația liberă în Strâmtoarea Ormuz
România a decis să se alăture grupului de state care cer reluarea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz. Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan la întoarcerea de la Consiliul European de la Bruxelles, conform TVRInfo. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia solicită încetarea atacurilor din zonă și se oferă să sprijine navigația, fără a implica resurse militare.
👉 Angajamentul României pentru libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz
În urma discuțiilor de la Bruxelles, președintele Nicușor Dan a comunicat că România a semnat declarația destinată asigurării libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, considerând că efectele asupra pieței de energie sunt resimțite și în țara noastră, în special în prețul combustibililor. “Suntem pregătiți să participăm la eforturile comunității internaționale care vor conduce la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație,” a declarat Nicușor Dan.
Acesta a subliniat că România rămâne fermă în decizia de a nu se implica militar în conflictul din Orientul Mijlociu și va colabora cu partenerii internaționali pentru dezescaladarea situației. Declarația semnată de statele participante, inclusiv Franța, Germania și Japonia, condamnă atacurile Iranului asupra navelor comerciale din Golf și închiderea de facto a strâmtorii.
👉 Pozițiile internaționale privind intervenția militară în zonă
Coaliția de state își propune să intervină pentru deblocarea navigației în Strâmtoarea Ormuz, însă prioritizează încetarea conflictului. Friedrich Merz, cancelar german, a menționat: “Cât timp războiul continuă, nu vom participa la asigurarea libertății navigației în Strâmtoarea Ormuz prin mijloace militare. În prezent nu există niciun plan în acest sens și nici un mandat din partea ONU, UE sau NATO.”
De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că o misiune de acest tip nu este concepută ca fiind militară și necesită, de asemenea, consultări pentru a dezescalada tensiunile cu Iranul. Această delimitare față de acțiunile militare a generat reacții negative din partea președintelui american Donald Trump, care a acuzat Europa de lașitate.
