Infecţiile alimentare din Europa devin tot mai greu de tratat
Un nou raport european evidenţiază dificultăţile în tratarea infecţiilor alimentare din cauza rezistenţei la antibiotice. Conform unui raport publicat de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), bacterii precum Salmonella şi Campylobacter prezintă niveluri ridicate de rezistenţă la medicamente utilizate frecvent pentru tratarea formelor severe de îmbolnăvire. Această problemă persistă, limitând opţiunile terapeutice disponibile.
👉 Creşterea rezistenţei la antibiotice în tulpinile de Salmonella şi Campylobacter
Un procent însemnat din tulpinile de Campylobacter şi Salmonella, atât la oameni, cât şi la animale, continuă să fie rezistente la ciprofloxacină, un antibiotic esenţial pentru tratamentele severe. În 2024, mai mult de o cincime dintre infecţiile umane cu Salmonella au fost rezistente la ciprofloxacină, iar aproape 20% au prezentat rezistenţă la mai multe clase de antibiotice. Acest lucru afectează semnificativ eficienţa opţiunilor de tratament disponibile.
De asemenea, agenţiile de sănătate subliniază că rezistenţa la ciprofloxacină este atât de frecventă în cazul Campylobacter, încât acest antibiotic nu mai este recomandat pentru tratamentul infecţiilor la om. Aceleaşi bacterii demonstrează, îngrijorător, rezistenţă şi la alte antibiotice utilizate frecvent, precum ampicilina, tetraciclinele şi sulfonamidele.
👉 Creşterea cazurilor de infecţii alimentare şi factorii determinanţi
Salmonella şi Campylobacter sunt printre cele mai frecvente cauze ale infecţiilor alimentare, acestea fiind adesea provocate de consumul de carne crudă sau insuficient gătită, ouă sau lapte nepasteurizat. În 2024, au fost raportate în Uniunea Europeană 168.396 de cazuri de infecţie cu Campylobacter şi 79.703 cazuri de infecţie cu Salmonella, numărul acestora fiind în creştere constantă din 2020.
Această creştere a îmbolnăvirilor se leagă de factori precum modificările în obiceiurile alimentare, manipularea necorespunzătoare a alimentelor şi îmbătrânirea populaţiei, care devine din ce în ce mai vulnerabilă. Raportul arată că legumele şi alte produse non-animale au fost asociate cu cele mai multe decese în focarele de toxiinfecţie alimentară.
