Înapoi
Medic din Iași descrie efortul extrem al gărzilor la spitalul de urgență Sf. Spiridon
Sanatate

Medic din Iași descrie efortul extrem al gărzilor la spitalul de urgență Sf. Spiridon

Postat pe 08 Jan 2026

Update 1 săptămână în urmă

Timp de citire: 5 minute

Articol scris de: Maria Popescu

Dr. Oana Bucur, medic specialist în medicină internă și gastroenterologie, a relatat pe Facebook condițiile dificile ale gărzilor la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” din Iași. Medicul a evidențiat volumul enorm de muncă și epuizarea intensă cu care se confruntă cei care asigură gărzile mari în această unitate, insistând că doar cei care au experimentat astfel de situații pot înțelege cu adevărat sacrificiile făcute. %source% subliniază că această discuție face parte din dezbaterile publice privind gărzile medicale neacoperite din România.

👉 Organizarea și volumul gărzilor mari de medicină internă

Dr. Oana Bucur explică faptul că spitalul „Sf. Spiridon” este spitalul județean de urgență din Iași, iar gărzile mari pentru medicina internă erau asigurate de trei clinici din acest spital și de cea de la Spitalul „Dr. C.I. Parhon”.

Medicul menționează că, practic, o gardă mare avea loc o dată la trei zile și descrie această perioadă ca fiind „iadul pe pământ”. În cadrul unei singure gărzări, se înregistrau internări de până la 50 de pacienți, plus aproximativ 100 de consultații în Unitatea de Primiri Urgențe sau alte secții. Toate acestea se desfășurau cu un singur medic de gardă și unul sau doi rezidenți, aceștia fiind responsabili în total de aproximativ 150 de pacienți.

👉 Presiunea fizică și emoțională în timpul gărzilor de 24 de ore

Dr. Bucur povestește că durata unei gărzi era de 24 de ore, iar în cazul în care gărzile cădeau în timpul săptămânii, se lucra încă șapte ore în ziua următoare. Odihna era aproape imposibilă, iar momentele scurte de pauză, atunci când apăreau, aveau loc pe holul spitalului pentru ca medicii să poată reacționa rapid în situații de urgență.

Aceasta subliniază și gravitatea cazurilor cu care se confruntau, clinicile implicate fiind singurele din Moldova care asigurau servicii de toxicologie. În aceste condiții, medicii se întâlneau frecvent cu situații critice, inclusiv resuscitări și stopuri cardio-respiratorii, uneori chiar simultan, ceea ce creștea și mai mult stresul și epuizarea. „Greu e puțin spus”, afirmă dr. Bucur.

Medicul remarcă că, după peste 30 de ore petrecute aproape exclusiv în picioare și sub o presiune emoțională intensă, medicii se întorceau acasă doar pentru a relua activitatea în zilele următoare, uneori chiar cu o nouă gardă. Ea susține că făcea între șase și șapte gărzi pe lună, cele mai multe neplătite și care presupuneau sacrificii enorme de sănătate și timp liber.

Ca soluție, dr. Oana Bucur propune înlocuirea sistemului actual cu schimburi organizate, care să aducă personal din exterior pentru a evita solicitarea excesivă a medicilor din clinică. Aceasta atrage atenția că doar oamenii care au trăit aceste experiențe pot aprecia efortul colegilor și precizează: „Asistentul, infirmiera sau brancardierul muncesc în ture, nu stau 30 de ore în picioare. E inuman!”

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Sanatate
Sanatate

Experţii cer OMS să actualizeze recomandările privind echipamentul de protecţie medicală

Un grup internaţional de experţi solicită modificarea standardelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind echipamentul de protecţie pentru personalul medical împotriva infecţiilor respiratorii aeropurtate, cum ar fi Covid-19. Potrivit acestora, măştile chirurgicale, folosite pe scară largă în spitale, nu oferă protecţia necesară, iar măştile respiratorii ar trebui să devină norma în relaţia directă cu pacienţii, notează %source%.

Sanatate

Smartphone-ul poate sprijini dezvoltarea copiilor cu reguli clare și educație adecvată

Smartphone-ul devine un instrument valoros pentru siguranța, învățarea și autonomia copiilor dacă este introdus treptat, sub supraveghere și cu reguli precise, conform experților citați de Academia Americană de Pediatrie (AAP). Această perspectivă schimbă focusul de la frica față de tehnologie la dezvoltarea competențelor necesare utilizării ei corecte.

Sanatate

Cercetătorii semnalează potențiale efecte negative ale aspartamului asupra inimii și creierului

Un studiu realizat pe șoareci arată că dozele mici de aspartam, îndulcitorul artificial folosit frecvent în produsele alimentare și băuturi răcoritoare, pot afecta sănătatea inimii și a creierului pe termen lung. Cercetarea, conform agenției dpa citată de Mediafax, relevă modificări în funcția acestor organe chiar la doze inferioare nivelului considerat sigur de Organizația Mondială a Sănătății.

Sanatate

Studiu arată că brânza și smântâna cu grăsimi pot reduce riscul de demență

Un studiu recent evidențiază că persoanele care consumă cel puțin 50 de grame de brânză bogată în grăsimi zilnic au un risc mai scăzut de a dezvolta demență. De asemenea, ingestia a 20 de grame sau mai mult de smântână pe zi se asociază cu o reducere a riscului cu 16%, conform informațiilor oferite de Mediafax, care citează sursa DPA.

Acasa Recente Radio Județe