George Marin: Reflectii după evoluția echipei naționale la EURO
George Marin își împărtășește entuziasmul resimțit la fel ca toată lumea, deși realismul îl urmărește la fiecare meci al echipei naționale. Așteptând să treacă un timp pentru a digera realizările echipei noastre și a fotbalului românesc la acest EURO, Marin reflectă: „Sigur, nu putem să judecăm doar prin prisma prestației noastre. Nu am jucat singuri. Competiția se desfășoară cu mai mulți participanți. Ne raportăm la cei din frunte. Adică acolo unde dorim să ajungem și unde credem, mai puțin real și mai mult visător, că ne este locul.”
Primul meci a fost cel care a adus entuziasm. A arătat coeziunea dintre jucători, un grup unitar care a înfruntat o echipă de indivizi, vorbind despre Ucraina. Marin notează că victoria a fost rodul a două erori ale portarului ucrainean Lunin, afectat psihic de neprezentarea sa în finala Champions League pentru Real Madrid. În același timp, jucătorii români au fost sprijiniți de valurile de susținători din tribune, care au manifestat dorul de casă într-o expresie puternică a diasporei românești.
În cel de-al doilea joc, trezită la realitate de Slovacia, Belgia ne-a pus la punct, chiar dacă jucătorii noștri au încercat să se agate de meci. Marin reamintește că Belgia ocupa locul trei în clasamentul FIFA la acel moment și subliniază diferența de nivel dintre noi și echipele de top. El consideră că Belgia nu ar fi pierdut cu Slovacia dacă din grupă s-ar fi calificat doar primele două echipe, nu și locul al treilea.
Al treilea meci a fost remarcabil prin faptul că motoarele ambelor echipe au mers la ralanti după o anumită perioadă. George Marin amintește că astfel de situații au mai avut loc și la echipe mai mari și face o paralelă cu jocul dintre Portugalia și Georgia.
În confruntarea cu Țările de Jos, România a arătat că poate realiza ceva dacă meciul ar dura mai puțin. Marin menționează că „sufletul” echipei nu a mai fost la fel de intens și crede că sentimentul datoriei împlinite a rămas în subconștient. El subliniază că locul întâi în grupă are valoare doar dacă este susținut de victorii continue și de o performanță validativă ulterioară.
Selecționerul Edward Iordănescu a dovedit că știe ce face, în ciuda contestărilor venite din toate părțile. Marin recunoaște partea bună a acestui turneu: coeziunea din echipă, care, deși suplinește multe pe teren, nu poate suplini valoarea. Acum, lui Iordănescu Jr. sau viitorului selecționer i se va cere calificarea la Campionatul Mondial de peste doi ani, sarcină care va fi mult mai dificilă, dar mai accesibilă prin intermediul Ligii Națiunilor. Aici, Romania va întâlni echipe precum Kosovo, Cipru și Lituania, la care se poate adăuga un baraj cu echipe de măsura noastră. Marin avertizează că Cipru și Kosovo sunt la un nivel apropiat de al nostru.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
