ONU estimează supraevaluarea leului și creșterea economiei României în 2026
Organizația Națiunilor Unite publică raportul „Situația economică mondială și perspectivele pentru 2026”, în care arată că moneda României este supraevaluată cu aproximativ 10%, potrivit Hotnews. Raportul oferă și prognoze privind creșterea economică și inflația din țară pentru anul 2026, prezentând situația într-un context global complex.
👉 Măsurarea supraevaluării leului în raportul ONU
Raportul „Situația economică mondială și perspectivele pentru 2026” realizat de ONU folosește rata reală efectivă de schimb (REER) pentru a măsura supraevaluarea monedei românești față de mai mulți parteneri comerciali, ajustată pentru diferențele de inflație. Această metodă oferă o imagine clară asupra competitivității României pe piața internațională, arătând o supraevaluare a leului de circa 10%.
În 2025, guvernatorul Băncii Naționale a României admisese o supraapreciere a monedei cu aproximativ 5%, o opinie susținută și în trecut de economistul șef al BNR, Valentin Lazea, care declara: „Luând în calcul și inflația, leul este supraevaluat cu cel mult 5%, procent care nu reprezintă cel mai important obstacol în calea competitivității exporturilor românești”.
👉 Previziuni de creștere economică și inflație în 2026
Potrivit estimărilor prezentate în raport, economia României va înregistra o creștere de aproape 2% în 2026, în timp ce inflația va scădea până la 6,1%. Pe de altă parte, BNR previzionează o inflație de 3,7% pentru anul acesta. Pentru comparație, rata anuală a inflației în luna noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024 a fost de 9,8%.
La nivel global, ONU estimează o încetinire a creșterii economice până la 2,7% în 2026, de la 2,8% în 2025, urmată de o accelerare la 2,9% în 2027. Raportul subliniază că, în ciuda creșterii tarifelor americane în 2025, care au generat tensiuni comerciale, evitarea unei escaladări mai mari a permis limitarea perturbărilor comerțului internațional.
De asemenea, raportul Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU remarcă: „În ciuda șocului tarifar, activitatea economică globală s-a dovedit a fi rezistentă, susținută de livrările anticipate, de acumularea de stocuri și de cheltuielile puternice ale consumatorilor pe fondul relaxării monetare și al unor piețe ale muncii stabile”.
