Organizația Națiunilor Unite publică raportul „Situația economică mondială și perspectivele pentru 2026”, în care arată că moneda României este supraevaluată cu aproximativ 10%, potrivit Hotnews. Raportul oferă și prognoze privind creșterea economică și inflația din țară pentru anul 2026, prezentând situația într-un context global complex.
👉Măsurarea supraevaluării leului în raportul ONU
Raportul „Situația economică mondială și perspectivele pentru 2026” realizat de ONU folosește rata reală efectivă de schimb (REER) pentru a măsura supraevaluarea monedei românești față de mai mulți parteneri comerciali, ajustată pentru diferențele de inflație. Această metodă oferă o imagine clară asupra competitivității României pe piața internațională, arătând o supraevaluare a leului de circa 10%.
În 2025, guvernatorul Băncii Naționale a României admisese o supraapreciere a monedei cu aproximativ 5%, o opinie susținută și în trecut de economistul șef al BNR, Valentin Lazea, care declara: „Luând în calcul și inflația, leul este supraevaluat cu cel mult 5%, procent care nu reprezintă cel mai important obstacol în calea competitivității exporturilor românești”.
👉Previziuni de creștere economică și inflație în 2026
Potrivit estimărilor prezentate în raport, economia României va înregistra o creștere de aproape 2% în 2026, în timp ce inflația va scădea până la 6,1%. Pe de altă parte, BNR previzionează o inflație de 3,7% pentru anul acesta. Pentru comparație, rata anuală a inflației în luna noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024 a fost de 9,8%.
La nivel global, ONU estimează o încetinire a creșterii economice până la 2,7% în 2026, de la 2,8% în 2025, urmată de o accelerare la 2,9% în 2027. Raportul subliniază că, în ciuda creșterii tarifelor americane în 2025, care au generat tensiuni comerciale, evitarea unei escaladări mai mari a permis limitarea perturbărilor comerțului internațional.
De asemenea, raportul Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU remarcă: „În ciuda șocului tarifar, activitatea economică globală s-a dovedit a fi rezistentă, susținută de livrările anticipate, de acumularea de stocuri și de cheltuielile puternice ale consumatorilor pe fondul relaxării monetare și al unor piețe ale muncii stabile”.
