Jumătate din populația urbană a României va fi afectată de valuri de căldură până în 2040

Potrivit raportului „Starea Climei România 2025: Unde suntem și încotro mergem”, jumătate din populația urbană a țării va fi cuprinsă de valuri de căldură extreme până în anul 2040. Documentul elaborat de o echipă de experți în domeniul climatic arată, de asemenea, diferențele de temperatură în București cauzate de Insula de Căldură Urbană, dar și impactul fenomenelor meteorologice recente asupra agriculturii și economiei românești.

👉Realitățile schimbărilor climatice confirmate în 2025

Raportul „Starea Climei România 2025”, citat de Agerpres și TVRInfo, evidențiază faptul că anul 2025 a confirmat realitatea prezentă a schimbărilor climatice, care nu mai pot fi considerate un scenariu de viitor. Episoadele de temperaturi extreme, secetele prelungite și precipitațiile intense au avut un impact major asupra ecosistemelor și infrastructurii românești, generând provocări importante pentru comunități.

În acest context, s-a observat o creștere a temperaturii medii anuale cu +3,1 grade Celsius față de perioada 1971-2000. De asemenea, între martie 2022 și iulie 2025, România a traversat cea mai lungă secetă din istoria recentă, iar în 2024 au fost raportate peste 1.000 de fenomene asociate furtunilor severe, inclusiv peste 200 de cazuri de grindină mare și peste 700 cu vânt intens.

👉Temperaturi ridicate în mediul urban și efectele economice ale schimbărilor climatice

Diferența maximă de temperatură între centrul Bucureștiului și zonele rurale din apropiere, cauzată de efectul Insulei de Căldură Urbană, este cuprinsă între +3 și +8 grade Celsius. În intervalul 2035-2045 este anticipat un colaps al curentului subpolar din Atlanticul de Nord, ceea ce ar putea declanșa efecte climatice și sociale în cascadă, conform raportului.

Raportul arată totodată că economia României emite aproape 500 grame de CO2 pentru fiecare euro produs, valoare dublă față de media Uniunii Europene. Ponderea combustibililor fosili în consumul de energie primară în 2023 a fost de 70%. În schimb, tranziția către economia circulară ar putea crea circa 50.000 de locuri de muncă „verzi” până în 2030.

👉Pierderi economice majore și interesul public pentru energia regenerabilă

Din raport reiese că între anii 1900 și 2021, România a suferit pierderi economice de 17,2 miliarde de dolari cauzate de peste o sută de dezastre climatice. Totodată, în primăvara anului 2024, aproximativ două milioane de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost compromise din cauza condițiilor meteorologice extreme.

În ceea ce privește atitudinea publicului, 70% dintre români sunt dispuși să se implice în proiecte comunitare de energie regenerabilă, dacă acestea ar fi disponibile local. Indicele de alfabetizare științifică al țării este de 4,84, mai scăzut decât media Uniunii Europene, care se ridică la 6,72.