Update 2 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Simona Stan
Specialiștii de la Harvard Health Publishing, citați de Hotnews, explică că, deși hiperplazia benignă de prostată nu devine cancer și nu crește riscul acestei boli, ambele afecțiuni prezintă simptome similare și împart factori de risc. Este important ca bărbații de peste 50 de ani să fie atenți la orice semne care ar putea indica probleme prostatice.
Hiperplazia benignă de prostată și cancerul de prostată au manifestări asemănătoare, ceea ce poate complica diagnosticarea fără consult medical adecvat. În plus, ele au factori de risc comuni, cum ar fi vârsta și antecedentele familiale.
Potrivit specialiștilor, vigilența este recomandată mai ales bărbaților care au trecut de 50 de ani sau care au membri ai familiei afectați de boli prostatice, deoarece aceste grupuri se încadrează în categoria cu risc crescut.
Jumătate dintre bărbații de 60 de ani au deja prostata mărită, iar această proporție ajunge până la 90% în cazul celor care au împlinit 85 de ani, arată datele oferite de Harvard Health Publishing. Această creștere a incidenței este normată și așteptată odată cu înaintarea în vârstă.
Monitorizarea regulată și consultațiile medicale periodice devin esențiale pentru o evaluare corectă a sănătății prostatei și pentru a distinge între hiperplazia benignă și alte posibile afecțiuni mai grave.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat vineri, 9 ianuarie, că în ultima săptămână au fost înregistrate opt decese cauzate de gripă, numărul total ajungând la 11. Cele mai multe decese – nouă – au fost în rândul persoanelor peste 65 de ani, potrivit raportului transmis de INSP.
Deși se vând fără prescripție medicală și sunt promovate ca ajutor pentru performanța fizică, suplimentele pre-antrenament pot avea efecte negative asupra sănătății adolescenților. Cercetări noi arată că tinerii care le folosesc riscă să doarmă mai puțin de cinci ore, ceea ce ridică semne de întrebare privind impactul acestora asupra refacerii, stării mentale și prestației în ziua următoare.
Un studiu amplu realizat de cercetători de la Harvard și alte cercetări internaționale arată că consumul de cafea nu este asociat cu un risc crescut de boală coronariană sau accident vascular cerebral. Potrivit sursei Hotnews, chiar s-au evidențiat unele beneficii cardiace și metabolice, iar efectele negative pot depinde de metoda de preparare a cafelei.
Un studiu recent realizat de Facultatea de Medicină Yong Loo Lin din cadrul Universității de Stat din Singapore arată că alfa-cetoglutaratul de calciu (CaAKG), o moleculă naturală din organism, poate contribui la refacerea funcțiilor de memorie deteriorate în boala Alzheimer. Potrivit News.ro, această descoperire oferă o nouă direcție pentru menținerea sănătății creierului la vârste înaintate, prin mecanisme biologice ce țintesc îmbătrânirea cognitivă.
