Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Maria Simionescu
Un grup internaţional de specialişti în sănătatea mintală a femeilor susţine că psihoza postpartum trebuie clasificată ca o boală psihiatrică separată, bazată pe particularităţile biologice ale perioadei după naştere. Aceasta nu ar trebui confundată cu tulburările bipolare sau depresive majore.
Pacientele afectate prezintă, în general, simptome severe, precum episoade maniacale şi stări mixte de manie şi depresie, dar şi depresii cu elemente psihotice. Confuzia, iritabilitatea şi agitaţia psihomotorie sunt de asemenea frecvente în cadrul afecţiunii.
Fără o intervenţie rapidă, psihoza postpartum poate avea consecinţe dramatice, incluzând riscul de suicid sau infanticid. Cu toate acestea, un tratament adecvat şi început prompt conduce la recuperarea completă a majorităţii pacientelor, menţionează ziarulprahova.ro în raportarea sa privind afecţiunea.
În opinia experţilor, recunoaşterea oficială a psihozei postpartum ca boală distinctă este esenţială pentru stabilirea unor protocoale de tratament eficiente, care să prevină complicaţii grave și să ofere suport adecvat mamelor afectate în această perioadă delicată.
Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, capacitatea sistemului imunitar de a răspunde corect la infecții scade, ceea ce duce la creșterea riscului de boli și cancer. Persoanele de peste 65 de ani sunt mai predispuse la boli infecțioase și au o rată mai ridicată a mortalității comparativ cu adulții tineri, chiar și cu un stil de viață similar.
Un studiu condus de Institutul Max Planck pentru Cercetarea Metabolismului arată că expunerea la mirosul alimentelor grase în timpul sarcinii crește riscul ca urmașii să devină supraponderali sau obezi în viața adultă. Cercetătorii au observat efectele asupra dezvoltării metabolismului încă din uter.
Iarna, copiii petrec mai mult timp în spații închise, unde aerul încălzit favorizează alergiile la praf, acarieni și mucegai. Aceste alergii pot provoca simptome asemănătoare unei răceli care nu se termină, deși cauza nu este o infecție virală, ci reacția sistemului imunitar la alergeni din casă.
Un studiu recent arată că sucul de portocale, o băutură populară la micul dejun, afectează activitatea a mii de gene implicate în sistemul imunitar. Consumul frecvent al acestei băuturi are efecte semnificative asupra tensiunii arteriale, proceselor inflamatorii și metabolismului glucozei.
