Dieta din copilărie lasă o amprentă de durată asupra creierului
Un stil de alimentație nesănătoasă în timpul copilăriei poate lăsa o amprentă permanentă asupra centrului de control al apetitului din creier, chiar și atunci când greutatea corporală este normalizată ulterior. Conform neurosciencenews.com, noi cercetări demonstrează că o dietă bogată în grăsimi și zahăr în primii ani de viață cauzează perturbări durabile în hipotalamus.
👉 Rolul florei intestinale în restabilirea semnalizării creier-intestin
Aceste modificări rezultă în modele alimentare nesănătoase care persistă până la vârsta adultă. Cu toate acestea, studiul oferă și o rază de speranță: intervenții specifice asupra florei intestinale, cum ar fi probioticul Bifidobacterium longum sau fibrele prebiotice, s-au dovedit capabile să restabilească semnalizarea sănătoasă între creier și intestin, atenuând efectele negative a unei diete necorespunzătoare din copilărie.
👉 Impactul dietei nesănătoase în copilărie
O dietă bogată în grăsimi și zahăr în perioada timpurie a vieții poate provoca modificări de durată în modul în care creierul reglează alimentația, chiar și atunci când dieta nesănătoasă este oprită și greutatea corporală este normalizată, au descoperit cercetătorii de la APC Microbiome, un institut de cercetare de frunte.
Copiii de azi cresc într-un mediu alimentar saturat cu opțiuni bogate în grăsimi și zahăr, care sunt ușor accesibile și promovate intens. De la petrecerile de naștere și sărbătorile școlare, la evenimente sportive și recompense pentru un comportament bun, aceste alimente au devenit părți obișnuite ale experiențelor infantile.
Aceste noi cercetări subliniază impactul pe termen lung al acestei expuneri timpurii, demonstrând că consumul frecvent de alimente dense energetic și sărace în nutrienți în copilărie poate forma preferințe și stabili modele alimentare nesănătoase care persistă până în adolescență și adulție. Studiul a fost publicat astăzi în Nature Communications.
👉 Intervenții prin microbiota pentru restabilirea comportamentului alimentar
Cercetătorii au descoperit că expunerea la o dietă bogată în grăsimi și zahăr în copilărie, într-un model preclinic pe șoareci, a dus la modificări persistente ale comportamentului alimentar în vârstă adultă. Aceste schimbări comportamentale au fost corelate cu perturbații durabile în hipotalamusul adult, o regiune cheie a creierului implicată în controlul apetitului și echilibrul energetic.
“Descoperirile noastre arată că ceea ce mâncăm în copilărie contează cu adevărat,” a spus Dr. Cristina Cuesta-Martí, autor principal al studiului. “Expunerea dietetică timpurie poate lăsa efecte pe termen lung ascunse asupra comportamentului alimentației, care nu sunt vizibile imediat doar prin greutate.”
Studiul a arătat că dietele nesănătoase în copilărie au perturbat căile cerebrale implicate în comportamentul alimentar, cu efecte ce se mențin până la maturitate, sugerând un risc crescut de obezitate mai târziu în viață. Este important de menționat că viza asupra microbiotei intestinale a ajutat la contracararea acestor efecte negative pe termen lung.
Strainul probiotic potentiator Bifidobacterium longum APC1472 a produs îmbunătățiri vizibile în comportamentul alimentar, generând doar modificări minore în compoziția generală a microbiomului, sugerând un mod de acțiune țintit. Comparativ, combinația prebiotică (FOS+GOS) a generat schimbări mai ample în microbiomul intestinal.
“Este esențial ca descoperirile noastre să arate că vizarea microbiotei intestinale poate atenua efectele pe termen lung ale dietei nesănătoase din copilărie asupra comportamentului alimentar ulterior,” a adăugat Dr. Harriet Schellekens, investigator principal al studiului.
Profesorul John F. Cryan, vicepreședinte pentru cercetare și inovare la UCC și colaborator în studiu, a declarat: “Studii precum acesta exemplifică modul în care cercetarea fundamentală poate duce la soluții inovatoare pentru provocări majore ale societății. Dezvăluind modul în care dieta din copilărie formează căile cerebrale implicate în reglarea alimentației, această lucrare deschide noi oportunități pentru intervenții bazate pe microbiotă.”
Studiul condus de UCC a fost realizat în parteneriat cu colaboratori de la Universitatea din Sevilla (Spania), Universitatea din Gothenburg (Suedia) și Teagasc Food Research Centre (Fermoy, Irlanda) și a fost finanțat de Research Ireland, un program de burse postuniversitare al Guvernului Irlandez, și de un premiu de cercetare din partea Biostime Institute for Nutrition & Care.
